PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Instigare la libertate Text postat de mihai enescu Libertatea nu ţi-o dă nimeni. Nu e un bun material, un lucru, un covrig pe care să-l cumperi de la taraba din piaţă şi să-l mănânci cât e cald. Libertatea e o stare de spirit, o "state of mind", cum spun americanii. Singurul loc unde un om poate fi cu adevărat liber este în sufletul său, în mintea sa. Material, în viaţa de zi cu zi, suntem conduşi de tot felul de "balize", de la... marcajele rutiere la reclamele la diverse produse, de la gardurile curţilor la îngrădirile legii. Însă în mintea noastră, în sufletul nostru, suntem liberi. Sau putem fi, dacă alegem să fim. Mulţi confundă libertatea cu alte concepte, aparent asemănătoare (anarhia, tupeul, nesimţirea, mitocănia), dar care, în realitate, sunt contrare libertăţii deoarece încalcă singura regulă a acesteia: LIBERTATEA MEA SE TERMINĂ ACOLO UNDE ÎNCEP LIBERTĂŢILE CELORLALŢI, sau, ca să continui cu "citatele" americăneşti, "live and let live". Nu mulţi aleg să fie liberi. Cei mai mulţi aleg surogatele asemănătoare libertăţii, ridicându-le la rang de drepturi fundamentale. Şi asta pentru că libertatea, aia adevărată, presupune, în primul rând, un nivel destul de înalt (prin urmare mai greu accesibil) de cunoaştere de sine şi a celor din jur, pentru a putea "vedea" linia invizibilă care desparte (sau uneşte) "EU" de "CEILALŢI". Până la urmă, nimeni nu se naşte "neliber" ci "se face" prin propria manifestare de voinţă. Cineva, nu mai ştiu cine, a zic că fiecare soldat participant la un războieste vinovat de atrocităţile întâmplate, indiferent dacă a participat la comiterea lor sau nu, pentru că are, întotdeauna, cel puţin două posibilităţi de a nu participa la conflict: să dezerteze sau să se sinucidă. Asta înseamnă, în opinia mea, a fi liber. Să alegi să nu încalci drepturile celuilalt, indiferent de consecinţele asupra ta. Şi, în acel moment, vei putea cere oricui să îţi respecte drepturile. Ştiu! Pare cam prea filosofic şi idealist ceea ce spun, dar nu este. La nivel individual şi de viaţă cotidiană, asta s-ar traduce prin faptul că, dacă fiecare dintre noi ar respecta coloana formată la semafor, nu ar mai exista "jmecheri" care merg pe linia de tramvai, de exemplu. Din păcate e greu. În nebunia asta sinistră pe care noi o numim eufemistic "viaţă", când suntem în permanenţă "fugăriţi" de secunde, când ucidem în gând zeci de semeni în fiecare zi pentru că nu au semnalizat virajul la dreapta sau pentru mai ştiu eu ce motive cretine, e greu să ne uităm la noi înainte de a ne uita la ceilalţi. Presupune un efort destul de mare şi, în primă fază, nu e prea plăcut. A te vedea pe tine aşa cum eşti poate fi, la început,... inconfortabil. Dar merită. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   În primul rând, ţin să mulţumesc tuturor pentru comentarii. În al doilea rând, nu am şi nu am avut niciodată pretenţia că ceea ce scriu eu se adresează "întregii omeniri". Citind cele ce scriu, unii vor înţelege, alţii nu, unii vor empatiza, alţii se vor simţi... ultragiaţi, unii vor zâmbi, alţii se vor încrunta etc. E normal. Libertatea, aşa cum o văd eu, înseamnă a accepta că există oameni care nu sunt de acord cu tine. Personal, dacă un text nu îmi place, îl ignor. Unii preferă să îl critice. E dreptul lor.   Postat de catre mihai enescu la data de 2011-12-17 23:58:18               Articolul dumneavoastra, domnule, mi-a adus aminte de reactia Parlamentului Romaniei cu ocazia condamnarii comunismului si a regimului criminal comunist.   Postat de catre Andrei Florian la data de 2011-12-17 20:34:54               cunosc un col.-lup pe care nu-l cheamă Filip şi nici nu-i înrudit cu Vitoria Lipan, sau cu Tăndărică, chiar dacă bate tot asa cu nişte beţe, dar are o blană de oaie pe cap. Filip ăsta-l cunoaste pe "homo universalis"- Marcus Tullius C., acţionar la... Humanitas:)) este al 13 discipol şi orationes(te) philippic'e/şte (acuzator, adică) la sărbătoarea Gadinetii care a trecut (pe 30 nov.) Dar mai avem verrinele actio terta in fata pater europeae?   Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 19:18:18               Scriitorul nu doar constata, ci demonstreaza pentru a convinge, deci schimba caractere/destine/realitati zice Nicolae al nostru. Eu mă luminez brusc amintindu-mi de comentariul de mai jos al lui latunschi: îţi explică mîine unde-i instigarea, în postarea: "Filipică despre unul Filip" şi îmi spun că Nicolae nu va înţelege niciodată ce vrea Filipícă şi de ce îl calomniază el pe tizu' Filip în paginile Europeei.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 15:26:39               Atat de des observ acest fenomen incat incep sa am dubii asupra judecatii mele! Nu demult cineva aprecia o lucrare pentru nevoia pe care o avea persoana respectiva, conectata fiind la o stare de spirit, si nu pentru ce ea demonstra. Astfel, daca realul intarata niste masculi, dupa ce au baut bine-ha, si vine unu si zice "hai!", este recunoscut ca un mare scriitor fiindca a incitat la dragoste! Instigarea nu este pentru cel care este drogat deja cu o stare de spirit, ci pentru cel absent sau codas. Scriitorul nu doar constata, ci demonstreaza pentru a convinge, deci schimba caractere/destine/realitati. Stimabilul Enescu nu spune nici macar "Hai!" Da, o astfel de scriitura poate fi conjuncturala, din familia boemismului - adica eu nu spun asta, nu demonstrez, ci simt si traiesc astfel emitand cuvinte. Colegul de litera, Enescu, prin constatarea mai mult seaca, se defineste ca un manios decat ca un cerebral, chiar daca el contorizeaza o realitate la ordinea zilei; in absenta demonstratiei, risca sa fie pasional si iese din universalitate cu multi pasi cand, a accesa universalitatea prin argumentul poetic, presupune riscul sa nu ai dreptate/sa nu convingi cu adevarul propriu. Doar a constata superficial mi se pare mai mult o zgamaire a musuroiului numit libertate, cu atat mai mult cand se face cu mult sub profunzimea filozofica a inaintasilor, deci autorul nu este in priza cu memoria timpului. Acestei lucrari, pentru a fi ( nicidecum o "rara avis"), ii lipseste o personalizare, un parfum, gen "toti iubim sfarcul Ioanei" -scris de Boris si neevidentiat, pe motive de uniunea scriitorilor-, acel "scriu cum simt". Constatand ca semaforul e rosu sau ca nu avem libertate doar accesezi de pe hol literatura.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 12:29:10               Nici eu nu am afirmat că latunschi ar fi afirmat că vede libertatea :) Argumentele sunt două. Unul ar fi acela care ţine de conţinutul intrinsec al afirmaţiei mele: să desluşesc cum e cu instigarea asta la libertate, pe care unii o văd (precum latunschi). Adică, o văd pe ea, pe instigare, nu pe libertate, care e cam scumpă vederii în acest început de mileniu. Al doilea argument ţine de persoana însăşi a domnului latunschi. Un om pe care îl consider ca fiind suficient de cu picioarele pe pămînt pentru a-l putea bănui măcar că vede ceea ce nu prea există.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 11:49:20               Eu nu am afirmat că văd libertatea. Eu am semnalat doar un eseu despre libertate. Intervenţia lui Liviu S. Bordaş îmi confirmă valabilitatea titlului şi faptul că încă nu-s (păcat!) destul de jmekher încît să circul pe "linia de tramvai". Şi, pentru că tot presimt apariţia Boss-ului, îl rog, respectuos şi în virtutea regulamentului, să-i mărească domnului Enescu nivelul de postare.   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-17 10:14:50               Libertatea nu ţi-o dă nimeni. mihai enescu Corect. Perfect adevărat. Mai departe? Libertatea nu ti-o dă nimeni. În schimb, ţi-o ia. Ţi-o calcă toţi în picioare, începînd cu Statul şi terminînd cu ultimul ghiolban aşezat temeinic la volanul unui 4x4, de la înălţimea căruia scuipă coji de seminţe pe geamul fumuriu uşor întredeschis, atît de întredeschis încît să răzbată din interior şi urletul manelei, şi înjurătura groasă. Asta în timp ce eu stau la coadă la semafor şi încerc să desluşesc cum e cu instigarea asta la libertate, pe care unii o văd (precum latunschi), alţii ba (precum Nicolae). Cît despre ghiolbani şi ăi din fruntea Statului, am convingerea că, şi dacă vor fi citit acest îndemn la libertate, rezultatul lecturii se manifestă printr-o durere situată undeva fix la zece centimetri înaintea cotului. Prin urmare, libertatea mea versus libertatea celorlalţi nu înseamnă nimic fără un sistem închegat, articulat, funcţional, restrictiv şi punitiv atît cît trebuie. În lipsa lui, vom forma în continuare două şiruri: unul lung, al celor care cred că au dobîndit libertatea dacă stau la stop convinşi că libertatea lor nu trebuie să încalce libertatea celorlalţi, şi unul scurt, al celor pentru care libertatea este, în opinia lor, apanajul celor cu trecţiune integrală sub şezut şi cu girofar deasupra. La îndemnul autorului instigării, m-am văzut aşa cum sunt: înjur în gînd şi Statul, şi ghiolbanii. Îi ucid în gînd tot la al doilea stop, dar stau cuminte la coadă. Îi ucid în gînd la fiecare lege strîmbă, dar o respect. Ştiu, prin urmare, ce înseamnă libertatea. Şi? Merită? Io ştiu?... Dubito ergo sum   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2011-12-17 08:11:40               latunski, vezi ca mergi pe "linia de tramvai".   Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-17 05:46:58               Nicolae, m-am consultat telepatic cu autorul textului. Zice că-ţi explică mîine unde-i instigarea, în postarea: "Filipică despre unul Filip".   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-16 20:22:08               si instigarea unde e, ca n-o gasesc? superficial textu'   Postat de catre nicolae tudor la data de 2011-12-16 19:24:47               Rara avis!*   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-12-16 18:58:04	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE