|
|
|
|
|
|
|
|
|
vand |
|
|
Text
postat de
nicolae tudor |
|
|
ultima hartie nescrisa
si-un bat de chibrit ramas fara catran
urmele-mi de mic descult lasate candva pe zapada
partea ceatoasa din ochiu-mi
firul albit timpuriu
si smuls intre unghii din tampla
strigatul si tacerea le vand -
cruci neputincioase-n mocirla -
contul de user Europeea
cu 10 accesari unice dar curioase
(parola-i duminicalii)
degetul care a treia cale arata
si tasta delete apasa
acum
vand gandul ca
va fi intr-o zi dupa inima mea.
vreau sa-mi iau doua cuie
(poate-mi ofera cineva cu-mprumut
sa-mi ramana banuti pentru maini
intinse-n raspantii?)
pe-un pervaz am lasat
marul din care flamand
am muscat -
dintii-mi n-au strivit
din iubire
samanta.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
nu sunt fumator, asa ca, daca am gresit, sa-mi fie iertatt. Duminicalii mei asa-si cereau, dupa ce primeau tigara: catran nu-mi dai?
mi-a placut cuvantul, am scris la instinct si-n direct.
am cautat pe internet
1: Ast�zi produc�ia de chibrituri se bazeaz� pe re�eta lui Bottcher, din anul 1848. Astfel, betele - din lemn de brad, plop, tei sau anin - sunt impregnate cu parafin� �i cu o solu�ie de azotat de potasiu. Acestea fac lemnul sa se aprind� u�or si, apoi, s� se prefac� �n c�rbune f�r� jar. Pe cap�tul b��ului se afl� clorat de potasiu �i sulfura de stibiu. Pasta de pe cutie, e compus�, �n general, dintr-un amestec de fosfor ro�u, pulbere de sticla �i bioxid de mangan.
de unde rezulta ca gresiti si dv, fosforul este pe chibrit si nu-n gamalie.
2.catrán s. m. 1. Lichid vîscos de culoare închisă, gudron. 2. Chin, grijă, amărăciune. Mr. cătrane, megl. cătran. Tc. katran (dinarab. alqitrān, de unde și sp. alquitrán, port. alcatrão, fr. goudron), cf. it. catrame, ngr. ϰατράμι, alb. katram (Șeineanu, II, 95; Lokotsch 1128; Ronzevalle 134; REW 4684a). În Trans., prin intermediul sb. katran sau al mag. katrány, de aceeași proveniență. Der. cătrăni,vb. (a da cu catran; a supăra, a amărî; refl., a se înfuria, a turba); cătrăneală, s. f. (acțiunea de a (se) cătrăni; amărăciune);cătrănitură, s. f. (cătrăneală); cătrănos, adj. (plin de catran); cătrăniță, s. f.(Trans., chibrit). Dubletul neol. gudron, s. n., din fr., a dat naștere vb. gudrona. Edelspacher 16 se gîndește, desigur în mod greșit, că mag. provine din rom.
catranita are o trimitere spre chibrit, asa ca duminicalii s-ar putea sa aiba ceva dreptate.
nu am diacritice pe acest wordpad, imi cer scuze.
sigur, trebuie lucrat inca, semnalul dv este incurajator, ideea este de larga respiratie dar mi-e teama ca nu am destule sa o respir, inclusiv un ton pe placul exigentului critic Rechesan. |
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2011-12-12 05:17:28 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
am înstelat acest poem mai devreme, sper să argumentez mai tîrziu de ce, după ce apele se vor mai liniști... felicitări, domnule Nicolae. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2011-12-11 21:10:51 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
O făcuse (înstelarea) Radu Ștefănescu, deja. Am mai pus și eu una. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2011-12-11 20:22:04 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Depun mărturie: da, se utilizează pentru "măciulia de fosfor" termenul de "catran" Cel puțin în zona Buzăului. De unde sunt și eu.
Și-mi face mare plăcere să citesc un poem bun. Chiar foarte bun.
Poate că totuși diacriticele trebuie puse iar "dinți-mi" ar trebui înlocuit cu "dinții mei" Nici "ochiu-mi" nu se simte prea bine. Dar aceste sunt detalii. Voi înstela acest text. |
|
|
|
Postat
de catre
Emanuel Cristescu la data de
2011-12-11 20:20:05 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
votul e de la mine, * de la un editor ce mimează echidistanța, sau poate îi este jenă să lase o opinie. |
|
|
|
Postat
de catre
Dragoș Iovan la data de
2011-12-11 20:06:57 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
chibrit rămas fără catran? eu știam că de la inventarea lor chibritele au măciulie cu fosfor roșu, da' cine-știe în patria Dominicalilor orice e posibil.
Oricum, în rest acest poem sau ce vra să fie nu e rău, păcat că finalul(de parcă ar fi o rețetă care cere musai și un strop de amor) aruncă oleacă în derizoriu mesajul inițial și pare cumva tăiat din alt text și lipit conjunctural. |
|
|
|
Postat
de catre
Dragoș Iovan la data de
2011-12-11 20:05:18 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23949 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|