|
|
|
|
|
|
|
|
|
De Tică* |
|
|
Text
postat de
latunski criticul |
|
|
pe Tică Ghiniţă l-am condus
la „Izvorul Tămăduirii”, era
un ger de crăpat pietre-ntr-un
sfîrşit de decembrie, mergeam
umăr vertical la umăr orizontal
şi lumînarea arzîndă din el
picura ceară pe mîna-mi beteagă.
gîndeam şi miroseam la fel;
inima lui încă avea preaplin
sedimentat în trei cămăruţe
(două pentru prieteni, una pentru alţii),
inima mea se rupea-n extrasistole
- conductele ei erau pline de cheaguri şi mîzgă –
nu mai eram noi în lume, ca lume
şi confidenţele nu-şi mai aveau rost,
era doar o trecere peste praguri…
dar, în privirea altora triumfa
reuşita colectei de bani
pentru văduvă şi pentru orfani.
* Constantin Ghiniţă, poet vrîncean, născut: 12 octombrie 1946 – decedat: 29 dec. 2008.
Nici actualitatea clasicilor, cum nici clasicitatea actualilor nu definesc adevărul şi permanenţa poeziei .Ea rămîne o boală a firii, cum perla rămîne o boală a scoicii. Cine ne ştampilează geniul şi ce poet poate fi aplaudat după fiece vers? Iată o mostră de subiectivism (cam lungă mostra, geniile poetice de pe sait să o citească în diagonală, sau să o ignore). O postez deci, pentru că autorul îmi este încă prieten.
Evanghelia după Constantin Ghiniţă**
Aştept tot mai des să mi se spună
dragul meu iar ai luat-o razna
iar ai uitat
nerecunoscătorule
de cei ce te iubesc
vezi bine că într-o zi o să dai ortu’ popii
uite cum pînă şi Aerul se leapădă de tine
uite cum minţi şi-mi ascunzi
atîtea şi atîtea lucruri zilnic
tu nu vezi că sufăr
tu nu vezi că o să mor
parcă ai fi de lemn
lua-m-ar Dumnezeu să mă ia
sunt bolnavă din cauză de tine
da da
o să mă omori într-o zi
ca pe o pasăre cu colivia deschisă
iată că pînă şi ruşine cu tine
a ajuns să-mi fie
că vin toţi şi-mi spun cîte şi mai cîte
că primesc telefoane
că te caută creditorii
ce-fi făcînd cu banii
cheltuiotorule
că stai prin cîrciume şi bei cu toţi
nenorociţii şi măsluitorii de cuvinte
te cerţi şi te dai în spectacol
şi veşnic eşti nemulţumit
avem atîtea datorii şi pe tine te doare-n fund
ce-o să zică mama
primarul care spune
că nu te ţii de treabă
că nu eşti bun de nimic
că bei toată ziua cafea şi fumezi ca un turc
că dacă ai fi bolnav
desigur te-ai lăsa de toate acestea
că lipseşti de la program
ce-i fi făcînd acolo toată ziua
că vii tîrziu acasă
că dormi pe apucate
logodit cu ora patru dimineaţa
cînd fierbi oale de ceai şi vorbeşti singur
şi ţăcăni la maşina de scris
de-am ajuns să-ţi visez caii venind de pe front
te-ai mai apucat şi de afaceri şi de politică
cu toţi te iei în beţe
furînd din încrederea celorlalţi
în timp ce îmi fluturi poezia
pe la tîmplele sufletului
poezia în care ascunzi verbe
şi metafore periculoase
ai grijă – ai grijă Iubitule
că pînă la urmă o să te dea afară – Doamne
parcă văd că o să faci şi puşcărie
parcă văd…
Vai! Îmi aduc aminte că înainte erai altfel
mai făceai şi tu ceva
mai puneai mîna prin casă să mă ajuţi
să mai repari să mai dregi
că uite la Cutare cîtă cuminţenie
şi Cutare cum mai stau pe-acasă
că ai copii şi eşti bătrîn de-acum
şi minte tot nu ai
că ai vrut să mă las de serviciu
dar uite că ne trebuie bani
şi sunt obosită şi nedormită şi tracasată
că trebuie să fac de mîncare
să spăl şi să fac curăţenie
mai eşti şi gelos pe deasupra
şi te macină suspiciunile
fără să ştii că te iubesc ca o nebună
şi dacă mă iubeşti şi tu
şi nu ştii să faci decît Poezie
asta nu-i de ajuns
lasă pretenţiile şi orgoliile prosteşti
mai dă-le-ncolo de întrebări şi de dialoguri
trebuie să-ţi bagi minţile-cap
că altfel fă-ţi bagajul băiete şi du-te
m-am săturat – nu ştiu cum de nu-ţi dai seama
că alta mai proastă ca mine n-ai să găseşti
……………………………………………………………………..
care să-ţi spună pînă la urmă
Unde pleci – Unde pleci Orbule
şi cui mă laşi cu Iubirea
care nu creşte decît pentru tine
că pînă şi prietenii
precum Iuda te sărută şi te vînd
că dacă stau în jurul tău
ascultîndu-ţi versurile înecate în vinuri amare
o! nu înseamnă că dau vreo para chioară pe tine
oricum te vor azvîrli ca pe o măsea stricată
şi o să murim înglodaţi în datorii
………………………………………………………….
** Constantin Ghiniţă – În numele tău Poezie, Editura Rafet, 2006
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ma mai tine, fratioare. dar cand scot galeata cu carbuni din beci ma cam dor oleaca genunchii, deh. da' la matale, cum e? inteleg de fratele ecsi ca te ierta Cel de Sus. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 23:34:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă aşa faci, frăţioare, înseamnă că te ţine degetul ăla, nu glumă! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-10-12 23:12:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
a, si mai e o chestie: postasul ala de care vorbesti suna el de 2 ori, intr-adevar, dar scurt, si nevasta-mea e surda ca o banca-n cismigiu. numai eu stiu dichisul, sun o singura data, si lung. te-ai prins? ala inca nu. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 23:08:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
latunski, daca e asa cum spui, viitorul meu pare definitiv compromis. in orasul meu de bastina, nu ma mai cunosc decat creditorii, si nu prea m-as intoarce. bani de porc n-am, iar plenara comitetului de bloc mi-a respins petitia prin care solicitam ingaduinta de a infia si creste un godac pe balcon. critica de specialitate mi-e ostila, ceilalti traducatori au iesit din circulatie, (din pacate, intrand in legenda), si colac peste pupaza, nici eu nu ma simt prea bine. am o singura oferta, de la o editura cu glezne fine si ochi albastri. ce ma sfatuiesti? |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 22:29:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dacă vei proceda altfel, îţi vei stresa,cu obsesia ta, nevasta tinerică şi plină de nuri, iar ea te va lăsa pentru poştaşul mai tînăr (cel care sună întotdeauna de două ori). |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 21:26:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
??? |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 21:14:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu, în ultima vreme stelele tale (***) au cam apus pe firmamentul virtual. Liternaturnaia nu este chiar ce-ai crezut tu. Întîi publici (în virtual -de preferinţă în real- adică pe hîrtie, procesată din copaci tăiaţi - nu aia comună-), apoi te zbaţi pentru a fi cunoscut. Vezi ce vinzi (prin şcoli şi biblioteci de sector) şi ce dăruieşti, sau dirijezi către critica de specialitate. Aici ai nevoie de cunoscuţi, prieteni şi PR-işti. Chiar şi Vasilica a înţeles asta, în curînd va deveni membră a USR (nu contează filiala). Nici darurile oferite nu sînt de ici-colea. În provincie se poartă vinul şi cîrnaţii, dar merge şi un purcel de lapte, un curcan, doi etc. În capitală e mai greu, poţi să-ţi încerci norocul în Piteştiul de baştină. Plusezi la nume mari, scoţi din circulaţie traducătorii de mai ieri (băi, pe Chirică, nu!) şi ai succes garantat. |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 21:03:51 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cacaia problema? eta carandash. |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 21:01:59 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
kakaia sialea, nicevo diakritice? |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 20:35:34 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
sialea negre, votvero |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2010-10-12 20:33:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Da latunski, ai? |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 20:14:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Bun Ghiniţă! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-10-12 20:08:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...în memoria lui Tică, dar ce contează... Mi-am amintit o butată: Acesta era prietenul meu Enkidu, cu care cîştigam împreună lei noi (Roni, pentru jucătorii de Bingo) |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 19:14:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
În numele poeziei şi în numele lui Tică, mulţumesc Vero. Şi sarcasticii au momente de cădere. E omeneşte, nu? |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-10-12 19:06:53 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Nici actualitatea clasicilor, cum nici clasicitatea actualilor nu definesc adevărul şi permanenţa poeziei .Ea rămîne o boală a firii, cum perla rămîne o boală a scoicii."
Cat de frumos spus acest adevar!
*
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2010-10-12 19:01:10 |
|
|