|
|
|
|
|
|
|
|
|
de post-odisee (sonetul unei dimineți de vară) |
|
|
Text
postat de
Daniel Bratu |
|
|
Călcâiul cald al dimineții fade
pe gâtul ei de roză nebunie,
ce-a fost o noapte-ntreagă și-o să-mi fie
durere-n temporalele arcade,
îi amorțește vraja sinilie
a ochiului. Vârtejul de gonade
s-a-nchis și el, lumina care cade
ne duce pe-amândoi în sihăstrie.
Din buza-i de prea dulce pică-n larg,
pe-ntreg cearșaful, strop de amețeală.
Mă smulg, un fals Ulysse, de catarg
și-i pun la gură perna, ca-ntr-o boală,
apoi o dau de zid, până o sparg
în mii de cioburi. Doar o sticlă, goală... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|