|
|
|
|
|
|
|
|
|
Château dIf (poemîndoi I) |
|
|
Text
postat de
Cristi Iordache |
|
|
îmi ești dator cu o lecție despre ieșirea în larg
despre cum se forțează lacătele fără să te vadă nimeni
ieșirea asta este ca ultimul poem scris acolo unde sapă cerul
este poemul scris de talpa ta stângă
trebuie să știi matematică și câteva limbi străine, să comunici cu peștii și cu zilele moarte
lecții de super-viețuire străine, despre adânc
fără să știi că ele pleacă din conglomerat
nu atingi largul fără a fi mai sus de oameni
acolo unde ultimul vers este alb și undeva o hartă despre comoara ascunsă
eu nu aș putea să cad
sunetul subtil, precizia mișcarii și catacombe încât ai vrea să le iei acasă
eu nu aș vrea să cad
apoi cârceii ăia care te fac să urăști părțile de peste Aconcagua
când respiri zic eu pentru ultima dată și-ți mai iese de-un vers
unul care miroase a om când nimeni nu te mai așteaptă
eu nu sunt doar un al șaptela vârf, pentru mine nu ai nevoie de tălpi
pașii nu erodează doar nisipul și pietrele
ieșirea în larg, după cum vezi, are diverse uși
ieșirea spre tine, ieșire spre mine
de multe ori ai nevoie de oxigen suplimentar când faci poeme cu mine
aerul se rarefiază, inima bate mai incet, ai nevoie de corzi, de frânghii
câteva femei să te mențină în viață cu gura plină de apă
uneori de nimicul dintre oameni
(paranteză: e super versul ăla cu miroase a om)
ieșirea în larg întotdeauna se face pe rute ocolitoare
se merge pe urme de gheare
nu ai nevoie de ghizi, manuale sau matematică cum spuneam la-nceput
în tălpi am scris ultimul poem
și de-acolo am pornit negreșit în larg
fără cuvinte, am tăcut așa cum spui, pe limba tuturor, fără cuvinte
Carmen Manuela&Cristi Iordache
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|