|
|
|
|
|
|
|
|
|
Poem nesemnificativ |
|
|
Text
postat de
latunski criticul |
|
|
Dubla rotație a Pămîntului
mă îndepărtează de calea cea dreaptă,
linie imaginară care unește
iluziile cu ancora
-în loc de lanț o funie strepezită-
(?)dar cine, cine,
(cin-orcin, calende, ide),
poate curăța carena, poate Iosua
care a oprit Soarele, poate
omologul lui crucificat pentru
blestemul aruncat smochinului...
toate acestea ție ți le scriu
cu certitudineea că nu le vei citi
și cu speranța că m-ai uitat, așa cum piatra
uită trecerea apei, acum
nu te mai pot visa
am coșmaruri urgente de rezolvat.
dar sînt fericit, mi se oferă un job
în industria de artefacte proprii
unde o să-mi măsor căderea în funcție
de amintirea ta, amîndoi fiind ecuații
cu duble necunoscute.
rezolvarea lor ne va intercepta dioptriile
chiar pe linia orizontului.
Nesemnificativ!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dle Kosta,
Am precizat și precizez, din nou, că aprecierile mele au fost, pervaia riad, cum ar spune Nina, pur subiective.
Poate că alura ironică a comului meu să fi părut rău intenționată, dar și acest tip de evaluare se supune, iarăși, unei credințe personale, și anume: nu conced că un poem inspirat poate fi, în vreun fel sau altul, de....conspirat, că poate fi, cu alte cuvinte, dezvelit de semnificații și prezentat, ca un fel de marfă, privitorilor. Dacă încerci să o faci, totuși, ori compromiți întreg poemul, ori te compromiți pe tine, în calitate de receptor onest. (Repet: numai dacă ai de-a face cu un poem inspirat). Altcum, la conjuncția dintre o reușită aproximativă și o receptare încărcată de bunăvoință, musai apare ironia - ca mdalitate socratică de a moși erorile pe care le detectezi în text. În felul acesta, și autorul înțelege punctul de vedere al receptorului ocazional, și criticul de ocazie își exercită abilitățile hermeneutice, astfel ca să înțeleagă ce dumnezeu o fi vrut să spună autorele. Totul, într-o... sublimă armonie!!
Eta krasivaia situația! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-02-10 14:04:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"nu te mai pot visa
am coșmaruri urgente de rezolvat."
în mare, cam asta ți-e toată poezia...mai ai câteva șoapte pe ici pe colo, nu zic ba...între a vrea să șochezi cu orice preț și minune, este cale lungă... |
|
|
|
Postat
de catre
Petre Mocanu la data de
2010-02-10 12:08:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Prima strofa aduce vorba despre dificultatea de a-ti pastra credinta (calea cea dreapta) om al veacului fiind, al veacului tehnicizat, materialist, care idolatrizeaza stiinta. Aluzia la dubla rotatie a Pamantului imi intareste aceasta convingere. Asadar, exploratorul, omul practicii materialiste, geograful, cel ce se foloseste de corabie ca sa uneasca, printr-o linie imaginara iluziile (visul, credinta in divinitate) cu ancora (partea materiala, concreta, tehnicista a realitatii) e constrans sa viseze numai in cadrul restrans al materialitatii. Faptul ca aceasta incercare este una sortita esecului este exprimat prin trimiterea ei in derizoriu: legatura respectiva pentru care ar fi nevoie de un lantz, se incearca a se realiza cu o funie "strepezita" (putreda, deteriorata). Poate ca straniul atmosferei sa indeparteze mintea lectorului de adevaratele intentii ale autorului. Comit acest sacrilegiu explicativ fara a avea acordul autorului, critic prin declaratie, dar ma opresc aici, e un simplu exercitiu. Stau la dispozitia doritorilor pentru lamuriri suplimentare despre perceptia proprie a strofelor care urmeaza, ca o lectie de literatura aplicata. Comit aceasta postare numai din respect pentru autor si pentru Ion Peia, poet cu real talent, atat cat ma pricep eu. Nici Latunski nu e fitecine, aviz amatorilor. KV |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2010-02-10 11:20:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Frumoase amintiri mi-a evocat Latunski cu acest poem. Imi lacrimeaza ochii de duiosie cand imi amintesc de primul interviu de admitere in asociatia MASSOLIT, pe care l-am picat cu brio ca necunoscator al limbii ruse. Presedintele comisiei era Arkadi Buhaietki, scenarist, regizor si autor de cupletele comice la teatrul de varietati unde presedinte era vestitul Lihodeev. Parca il aud pe Buhaietki spunandu-mi: perevadite pa russki, pajaluista: "avionul zboara frumos" Iar eu, m-am repezit ca navlegul recitand pe nerasuflate: "samaliot misto zburaiet!". Uite ca presedintelui nu i-a placut si mi-a replicat pe un ton care nu admitea contrareplica: " eta vraja ne ținaiet" si mi-a respins canditatura. Bine, ca pana la urma am scapat de cosmarul examenului, dupa ce am cunoscut-o pe minunata prozatoare neaoșă, Ludmila Suskracinska, o aparatoare vajnica a rusofoniei, care mi-a inlaturat cu pricepere toate indoielile si mi-a dezvaluit toate tainele limbii (ruse, evident). Mai apoi, dupa indelungi stadii de pregatire intensiva cu nemaipomenita profesoara eram in stare sa fac si glume, unele mai bune, altele mai proaste. Imi amintesc cu aceeasi placere de Natasa Arkadievna Kuci, o miniona negricioasa pe care o poreclisem "Furnica" din cauza tenului ei negricios. Ce urat a fost cand a iesit pe seama ei o glumitza tampita, tot pe fondul limbii ruse, imi e si rusine sa va povestesc! "Șto tî delaieși, furnika natașa, se prefăcea că întreabă cineva...și altul raspundea ca din partea Natașei:"ia reguleaiu s licuriciam! A, eta ne licurici! A șto eta? Eta mukam țigareta!" Ei, timpuri trecute, vremuri expirate! Acum asemenea glume ar trece, desigur, drept neecoliterare soi ar fi sterse fara mila de pe site-uri, mai ales de pe cele pudibonde. Kaveul, cu amintiri nesterse de demult. |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2010-02-09 16:23:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cine se aseaza in bataia sagetii inainte
de a se fi incordat arcul :)
stie definitia pentru calea cea dreapta
s-a notat.
apoi. mda, barbatii fac analize enigmisticii esentiale, iar femeile -sinteza |
|
|
|
Postat
de catre
iulia ralia la data de
2010-02-08 21:45:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
A, si aporopos, Latunski, nu se zice "ginecolog" ci "genicolog", de la prima pacienta care a beneficiat vreodata de servicii medicale pe aceasta tema si care se numea Genica.
Un autodidact |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2010-02-08 16:18:58 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Intrucat ambii preopinenti imi sunt la fel de dragi, cu un pic de bataie in plus inspre Latunski, care nu m-a persiflat decat odata si poate ca atunci mi s-o fi parut, incerc o explicatie a sintagmei "cin-orcin".
poate ca mi se pare mie, dar e o expresie contrasa dupa "cine-oricine" sau "cine-oarecine", iar intrea ga paranteza subliniaza o indeterminare, atat ca persoana cat si ca timp. Atrag atentia ca Latunski, pe numele lui de botez Mstislav Abramovivi Latunski, - membru de onoare al asociatiei "Massovaia literatura" (literatura de mase) al carei membru deplin am fost si eu o vreme, pana m-au eliminat pe motiv de incompatibilitate cu votca "samagon" - este un autodidact, care nu se exprima nici la intamplare si nici din intamplare. Asadar, cele sustinute de dvs, maestre Peia, sunt probabil nascute din spiritul dvs certaretz, vesnic gata de sfada, adica asa cum eu insumi pacatuiesc a fi. Daca e cu suparare aceasta imixtiune explicativa o retrag, oricum eram retras de pe site, dar consideratiunea ce-o port, in dublu exemplar, (precum dubla rotatie a pamantului, in jurul axei si a axei in jurul a dracu-stie-ce, adica acea suspecta miscare de tip "titirez")ma face sa ma exprim pe gura astfel.
Kaveul, fraierul si derbedeul. |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2010-02-08 16:14:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
erată;
nesemnificativ |
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2010-02-08 14:41:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Înainte să mă trezesc, dormeam
inainte de mâncare îmi era foame
înainte să-mi beau cafeaua, aprind țigara
înainte să-mi aprind țigara... mi-am dat seama că n-am chibriuri și nici cafea!
dar, citind acest material selenar, am adormit.
Nu știu care-i misterul acestui film, un lucru este cert. Are legătură cu textul...
dar, nesimnificativ!
|
|
|
|
Postat
de catre
Octavian Sergiu Ciurtin la data de
2010-02-08 14:39:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnule Peia,
frecventarea unui cenaclu de cartier a cărui politică era: "autorul se exprimă prin scris, nu se explică" mă determină să-mi însușesc critica și să promit că nu mai greșesc. În acel cenaclu era chiar mai drastic. Strungarul Marin Carcalete venea cu șublerul gradat în milimetri.
Nu știu ce simte un chirurg care deschide intestinul gros al pacientului, dar cunosc un medic ginecolog care nu mai poate iubi femeile. Cel care se află în pielea lui latunski mai are și sentimente, nu doar sînge de reptilă. Femeile au înțeles ceva-ceva din exprimarea criptică. Poate că nu deșurubează piulițe. Nesemnificativ?
Cu toată stima! Observațiile domniei voastre m-au tulburat profund. |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-02-08 08:55:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
PS: Și eu sunt tulburat profund! |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-02-08 00:56:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Trebuie să precizez, de la început, că judec acest text cu măsura propriului meu gust.
Prin urmare, am o scuză, deși nu totdeauna o astfel de scuză prezumă o garanție maximală că judecata este și dreaptă, și corectă, și valabilă.
Cum critica unui text, după părerea mea, este o operațiune de deșurubare expresivă, piuliță cu piuliță, a ofertei scrise, întocmai cum a fost montat, și mai puțin o judecată de ansamblu care ar putea să bage, de-a valma, în tocător, și părțile bune și părțile slabe voi purcede la drum, cm cu cm. Mai întîi, trebuie să precizez că, personal și iarăși subliniez: ca o măsură a propriului gust nu am găsit niciodată că exprimarea criptică, oraculară, uzitînd o simbolistică extrem de arbitrară, deci greu penetrabilă, este în măsură a fi socotită o demonstrație convingătoare de inspirație autentică. Și nici nu se constituie într-o modalitate seductivă de a determina lectorul să abordeze oferta.
Am observat la diferiți autori această modalitate de bay-passare a zicerii fruste, directe, neapretate. Zicere bine înfășată în sobrietăți scrobite și răceli tematice. Autorului în cauză parcă i-ar fi teamă să-și mărturisească trăirile, se ascunde după draperia eufemistică a codului de compunere și, de acolo, ne aruncă ocheade enigmatice, ca și cum ar spune: Este că nu mă dibuiți cu una, cu două? Este că v-am dat de lucru? Este că arăt interesant? Mă frămîntă pe mine ceva, ce-i drept, dar stați cuminți că n-o să aflați niciodată! Nici dacă ați da în bobi!
Și textul de mai sus îmi pare să păcătuiască prin asta.
Dar, mai întîi, să vînăm, pentru încălzire, o eroare de natură extra/textuală.
Par egzamplu: Dubla rotație a Pămîntului. Aluzia la CELE DOUĂ ROTAȚII ale Pămîntului, care-sunt calitativ deosebite, nu permite ideea de dublu, căci dublu înseamnă de două ori același lucru. Ori, una e rotația
rotitoare, alta-i revoluția
la fel de rotitoare! (Mai are el, Pămîntul, o învîrteală, una mai complicată, care aduce a spîrnel, ajuns la faza de oprire, dar să nu insistăm
)
Să revenim la lieterele noastre.
Faptul că rotația dublă îndepărtează de calea dreaptă, mie-mi sugerează o șaradă gratuită, dublată de un calambur palid. Apoi, ce rost are ancora aia, apărută brusc în peisaj? Funie strepezită care unește linii imaginare?!! Prea sibilinic și nu cred că pot fi acuzat de debilitate deductivă! Pur și simplu renunț la enunț și merg mai departe.
(?)dar cine, cine,
(cin-orcin, calende, ide),
poate curăța carena,
Ce să însemne asta?! Despre calendele grecești aș mai avea o idee. La fel și despre idele lui mart(i)e. Dar despre cin-orcin îmi mărturisesc, spășit, ignoranța. Dar chiar dacă aș ști, zău dacă m-ar duce capabilitatea vorba funționarilor statului, școliți în metrourile pariziene! să fac legătura între un descîntec, o dată fără terminus, un dictator ratat și o carenă!
Umilit de propia-mi incompetență, trec mai departe.
Ar urma , să zicem, cîteva strofe inteligibile, deși expuse sub aceeași lumină spectrală.
Numai că în finalul strofei 4, dăm peste următoarele versuri:
o să-mi măsor căderea în funcție
de amintirea ta, amîndoi fiind ecuații
cu duble necunoscute, unde separarea primului vers de cel de-al doilea, duce la confuzii nefericite, în sensul că sunt tentat să citesc :o să-mi măsor căderea în funcție, care mă face să mă opresc un moment, derutat și interogativ, cu ochii fixați în bagdadie, încercînd să mă lămuresc ce sistem de măsurare să fie acela, în care să-ți evaluezi surpăturile în grila de salarizare care, evident, vin odată cu degradarea administrativă. Num ă lămuresc și, resemnat, citesc mai departe. Ah! Despre asta era vorba: funcția era de tip mathematic și avea, drept variabilă, amintirea. Mă rog, dar chiar și așa, tot e cam în doi peri.
amîndoi fiind ecuații
cu duble necunoscute.
Asta ce să însemne? Un grad ultrasofisticat de codare? Adică, doi indivizi, atît de secretoși, încît numai niște ecuații matematice extreme de complexe pot să-i descifreze, așa de pierduți sunt în enigmistica existențială? Iarăși n-am priceput legătura.
Cum nu am înțeles nici versurile acestea:
rezolvarea lor ne va intercepta dioptriile
chiar pe linia orizontului.
Dumenzeule, cum să interceptezi niște dioptrii? Și nu oriunde. Taman pe linia orizontului.
În fine, un vers sceptic și singular, care încununează, cum spuneau latinii, opera:
Nesemnificativ.
Să fie un verdict?!
Acum să-l lăsăm pe autor în pace și să ne fixăm atenția către onorabilul domn Latunski
Cred că am priceput: Nina a devenit poetă și, dezavantajată de necunoașterea intimă a mecanismului limbii de adopție, a încurcat un pic borcanele.
E scuzabil, dar îl sfătuim pe dl. Latunski să o țină sub supraveghre, căci îi folosește parola.
|
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-02-08 00:55:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Iata un poem care m-a tulburat profund.
Mi se pare foarte, foarte adanc si contradictia dintre ce se pretinde (in titlu si incheiere) cu ceea ce este acest poem cu adevarat mi-a dta frisoane.
Felicitari!
Vot,
Veronica. |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2010-02-07 23:10:18 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
iulia ralia,
"cine spune ăla e" (intelectual). Poți afla cui te adresezi: [email protected]. Cum te adresezi o să aibă mai puțină importanță. Știu ce știu(reciprocă lecturare) despre tine (d-voastră?) și a să fie o adevărată onoare pentru mine să schimbăm diverse păreri și idei. Chiar și pe linia orizontului. Mulțumesc pentru atenta lecturare și chiar pentru unda de ironie. |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2010-02-07 22:35:46 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
esti intelectual vizibil, latunski.
sau sunteti, domnule - as dori sa spui cum sa ma adresez.
hm, puteai sa folosesti punctul la final, daca ai ales semn de sentimente, ai vrut sa exprimi un strigat, sau o speranta pe linia orizontului... |
|
|
|
Postat
de catre
iulia ralia la data de
2010-02-07 22:10:05 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|