|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dulce himera |
|
|
Text
postat de
Label Black |
|
|
Am asteptat un raspuns, dulce himera. Nu stiu... am asteptat, de fapt, sa-mi spui orice. Am asteptat, poate, si un refuz. Este irelevant sa vorbesti despre dorinte. Pentru mine toate ar incepe si s-ar termina cu tine. Dar, la ce folos? La ce folos, dulce himera, cand tu esti si vei ramane o bucata de rai pe care nu-mi voi aseza niciodata talpa? Talpa.. nu talpa. Nu te-as strivi niciodata. Talpa nu este cuvantul potrivit. Palma.. nu! Nici palma. Cel mai indicat ar fi sufletul. El.. da.. el. Acel arhanghel care binecuvinteaza si iarta pacatele. Acel fragment. Vorbesc ca un indragostit. Sunt indragostit. Cum de cine?! De tine! de fiecare trasatura care te rastigneste in mine.. De fiecare zambet pe care il oferi. Nu mie.. oricarui trecator care are puterea sa-l smulga. Desigur ca mi-e rau, e tarziu si fara tine am impresia ca ma intunec. Desigur ca altceva nu mai conteaza. Desigur ca am inaintea mea acelasi laptop de la care am incercat sa te sarut si ieri. Imi mangai paharul de Black Label si fumez un Dunhill. A cata oara pe ziua de azi, dulce himera? E totul atat de efervescent. Nu am doza necesara de caldura care sa-mi circule prin vene, prin artere si sa ma indrume sa dorm. Sunt posedat de ingerul sufletul acela albastru care imi spune sa raman, sa-l astept.
Tu.. tu esti e enigma perfecta. Involuntara sintagma. Te rog sa ma crezi, chiar scriu ca un indragostit. Nu stiu cum e sa stii ca cineva te iubeste, dar nu te cunoaste. Perfectiune nu exista. Antineza, oximoron, sau ce mama dracului figura de stil o fi. Sau poate doar un banal superlativ absolut. Regret cand ating cu lamele degetelor mele, limba romana. Ma doare. E ca si cum cineva s-ar interpune intre mine si tine. Taman intre noi. Nu.. nu-ti scriu mai mult decat imi doresc si decat meriti. La constanta e frig, e zapada. Eu sunt captiv intr-un sicriu. Nu-i nimic, ti-am mai spus, lipsa ta o simt mult mai acut afara, pe strada. Am terminat tigara si am un impuls. Sa-ti trimit un mesaj care sa-ti atinga buzele, sa ti le mangaie ca si cum palmele mele ti-ar mangaia pantecele. E tarziu. De cand ai uitat sa raspunzi s-au fofilat pe aici prea multe clipe si prea multe chipuri. Femei in delir, cucoane cu coc, ochi verzi si niste craci dementiali. dar, doamne, dulce himera, nici una dintre ele, nici una din toate aceste supernove nu poate sa patrunda in spatiul pe care il pastrez inauntrul meu ca pe un altar, pentru tine. Nici una nu esti tu, dulce himera. Nici una nu te poate inlocui. Probabil ca te deranjez, probabil ca nu-mi pasa daca fac asta. Probabil ca nu-ti pasa. Probabil ca nu-mi pasa daca nu-ti pasa. Probabil ca nu-ti pasa daca-mi pasa. Si tot asa, dulce himera.
Tu esti o bomba. O bomba care, odata declansata, explodeaza in mine fara preget. Ma trezesc transpirat, in genunchi, dezorientat. Te caut imprejurul meu. Te caut, Te strig. Nu te gasesc, te caut iar. Te strig. Urlu ca un pescarus. Mi-e dor de tine,dulce himera. Mi-e dor de tine maxim. Cumplit. Spune-mi ceva.. orice. Indeparteaza-ma. Loveste-ma. Arunca-ma. Fa-mi orice. Eu nu sunt aici ca sa iau. eu sunt aici sa-ti ofer, sa-ti arat. Ca viata este doar o persoana bolnava pe care nu o poti vindeca decat daca dai tot. Sunt invidios pe el. Pe acel el din fotografii. Pe el care e langa tine si pe care palmele tale dumnezeiesti l-au atins, il ating. Sunt invidios pe el si pe tot ce te inconjoara. Invidios.. sunt doar suparat, dulce himera. Trist. Iubesc tristetea pe care mi-o provoci, paradoxal. Nu stiu.. poate e un privilegiu. poate eu sunt de vina. poate...
Important este ca as face orice. As veni oriunde te-ai afla, ti-am mai spus. Sa fiu cu tine in lumea care injura si raneste, in lumea asta in care gripa porcina se vaccineaza pe mangla televizata si promovare conspirativa. Mi-e rau, dulce himera. Atat de rau... atat de rau incat nu stiu unde dracului sa dispar mai curand. In care colt sa ma ascund. E zapada cat gardul la constanta. In fata apartamentului meu, de la fereastra mea privesc un individ beat mort, intins pe zapada. Si eu sunt beat.... dar eu sunt aici si iti scriu. Poate sunt eu acel de jos si poate el e aici si iti scrie. Ne-am complicat, dulce himera. Tu ma complici, ma innebunesti, ma inunzi. Ma lasi fara aer.. ma acoperi, ma invelesti, ma dezbraci --- de haine, de tot. De piele.. de organe. Ma dezbraci pentru ca vrei sa auzi cum imi bate inima direct din suflet. N-am puterea sa incetez aici. Imi doresc sa mai scriu, sa iti scriu. Eu sunt mai mult decat iti poti imagina, in fiecare litera, cuvant sau semn din aceasta pagina. Pierdut printre planete, comete sau meteoriti. Pierdut prin fiecare fir de par frumos coafat, care-ti aluneca pe umeri ca o niagara, ca o cascada. Nu ma lasa, dulce himera. Prinde-ma si nu ma mai lasa sa plec. Am traversat sapte lumi, sapte cohorte ca sa te descopar. Sa-mi cer sa plec acum mi-ar umple spiritul de sageti veninoase, de cobre, de tarantule si bolnavi de cancer. Te iubesc, dulce himera. Te iubesc al dracului de mult, de profund. Te iubesc ca o lebada. Te iubesc ca un albatros, ca un serafim. Te iubesc ca un demon, ca un lucifer aruncat din rai cu aripi boeme si chip dezintegrat. Te iubesc ca o mumie, ca un mort. Te iubesc ca o vioara, ca un trandafir salbatic. Te iubesc, te iubesc, te iubesc, te iubesc, te iubesc, te iubesc, te iubesc, te iubescccccccccccccccccc
.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multumesc, Liviu!
Multumesc, Adriana!
Multumesc, nea Peia! - ai, cu siguranta, dreptate!!
|
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2010-01-21 18:14:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Razvan are niste probleme de redactare, dar eu vreau sa fiu buna si sa trec peste ele, Ioane. Desigur, aceia care le taxeaza au dreptate. Dar ideea merita steaua. Deci, daca dl. Ion Ion nu are nimic impotriva, ramane.
:)
|
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2010-01-21 16:47:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Regret cand ating cu lamele degetelor mele, limba româna."
Dacă virgula ar fi distribuită astfel:
"Regret, cînd ating, cu lamele degetelor mele, limba română".
Ar rămîne în indeterminare atingerea aia! Adică, ce și unde atingere?
Altcum, atingerea "limbii române" cu "lamele degetelor" ar fi imposibilă, din pricină de virgulă pusă taman în fața complementului direct.
Drept care, ambiguitatea asta ne aruncă într-o gravă dilemă!
Am zis. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2010-01-21 16:33:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Regret cand ating cu lamele degetelor mele, limba romana. "
pentru asta stea |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2010-01-21 14:43:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
No... iar urli ca un pescăruș. Și traversezi lumi și cohorte. Și Niagara nu e cascadă? Dacă da, e cam tautologic. Dacă nu, e o lipsă de stăpînire a sensurilor. O lipsă din partea ta. Iar acel te iubesccccccccccccccccc... Ia încearcă să-l pronunți...
Știu. Nu mă pricep la metafore.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2010-01-20 18:53:37 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23946 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|