|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stare |
|
|
Text
postat de
Marinela Preoteasa |
|
|
Stelele și-au aprins icoanele
sub bolțile hotelului,
în ecoul pașilor de pe scară
tu caraghios,
în pijama, cu paltonul pe umeri,
numeri, mergi și numeri
dinți din mozaic ce se aleargă circular
și râd, parcă-și bat joc de noi,
patruzeci opt numeri tu,
numeri iar,
trebuie să fie patruzeci și nouă
de șapte ori câte șapte!
Nebunule, stai,bunicul tău a avut un inel,
tatăl tău a avut un inel,
copilul tău va avea un inel.
Nebunule, care este copilul tău?!
Copyright ©2005
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"poemul acesta te-a făcut totuși să scapi o stea"
V-ați uitat dacă steaua, galbenă cum e, nu e cumva lichidă? Se mai scapă oamenii. Unii de rîs, alții de plîns...
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2009-09-23 12:38:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Recheșan, cu toate că arunci aproape peste orice cu răutăți ce-ți poartă marca, văd că poemul acesta te-a făcut totuși și scapi o stea. Mulțumesc pentru stea. |
|
|
|
Postat
de catre
Marinela Preoteasa la data de
2009-09-23 10:50:27 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
erata:..."nu este nici poezie, nici cititori,..." se va citi:"...nu este nici poezie, nu sînt nici cititori..." |
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2009-09-21 20:22:23 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Starea mea față de acest(această)..... coincide cu "stările" mortului dus spre locurile cele de verdeață, acolo unde nu este nici poezie, nici cititori, ci doar întristare și suspin. Amin! Copyright ©2009-astă seară.
|
|
|
|
Postat
de catre
latunski criticul la data de
2009-09-21 20:14:07 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Domnii mei, nu va pricepeti deloc la poezie! Stelele si-au aprins icoanele sub boltile hotelului... suna excelent! Imi imaginez un hotel cu tavan instelat. Un individ merge pe holuri in pijama cu paltonul pe umeri. S-a folosit pronumele personal Tu - deci o persoana importanta, cel mai probabil sufletul pereche. Pe pereti - forme - romburi alea alea... iluzii optice - cred ca la asta s-a referit versul cu dintii de mozaic. Individul cauta un inel de mult timp ingropat sub dusumeaua hotelului la 49 de metri de la intrare, acolo sub semnul X. Partea finala e extraordinar de bine corelata. Un indemn de atentionare - stai! Nebunule! si o concluzie - bunicul tau a avut un inel! dupa care se continua - tatal tau a avut un inel - pesemne, acelasi - si o concluzie pentru viitor - si copilul tau va avea un inel - de asemenea, acelasi. Dar nebunule, care este copilul tau? Adica el n-avea un copil dar cauta inelul special pentru acest copil. Ciudat este ca numai nebunul nu avusese inelul. Poate il pierduse, sau ma insel si cauta inelul numai pentru sine. Sunt multe de discutat pe aceasta tema, poemul fiind tot atat de amplu pe cat acest comentariu in creierul meu. Va dati seama ca m-am chinuit extrem de mult sa scriu aceste randuri, imaginati-va cat s-a chinuit autoarea. Merita incurajarea mea. Minunat poem, doamna!! |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-09-21 18:53:36 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
un poem cu stea în frunte și cu multe inele, un poem la fel de banal, plin de chestii ce vor să șocheze, ba mai mult, să aducă un suflu de postmodernism...ce șchioapătă a ecou pe o scară. |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-09-21 18:36:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
typo
exceptând |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-09-21 17:18:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Așa este, domnule Recheșan!
Eceptând "nebunule, caraghiosule", scheletul ideaticii textului, remarc "stelele și-au", "sub bolțile", "în ecoul".
Nu șii dumneata, dar și pe mine mă apreciază, încă de la revenirea pe site; cu un plus după comentariul încurajator de pe alte meleaguri. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-09-21 17:17:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristian,
Sunt nevoit să te cert!Eu îmi permit să fiu caustic, Marinela mă apreciază în ciuda evidenței, dar tu, amice chiar n-ai găsit nimic de apreciat în poezia asta? Vreo imagine subtilă(dinți de mozaic), vreo urmă de hermeneutică, numeralogie lirică, ori cine-știe...poate chiar exhibarea unei frustrări evidente că noi nu îi putem înțelege poetei MP demersul, vezi:"Nebunule, caraghiosule, etc." |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-09-21 14:25:45 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
48, cu proteza de pe noptieră
clar, hotel ptr. fețe bisericești
Dan Bitman e vânăt de necaz
ptr. întregirea familiei:
"Ce mult ne iubește mama! Noi o iubim și mai mult."
|
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-09-21 14:05:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Din acest poem aflăm cu indubitabilă stupoare că 7X7=49, iar prin metoda deducției la absurd că, dacă în ipoteza că bunicul avea un inel, iar tatăl, fiul bunicului nepotului, avea un inel,atunci în mod cert fiul tatălui, nepotul bunicului, care este simultan tatăl tatălui copilului, va avea și el un inel..q.e.d..în mod liric și ciclotimic de poetă!
O(1)stea pentru fluența discursului și originalitatea imaginilor! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2009-09-21 11:12:15 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poem publicat tot (și) aici,în 2005, dar din motive tehnice am văzut că apare cu multe probleme la diacritice și fără titlu; din aceste motive, în principal, l-am repostat.
Voi mai reposta poeme din 2004 și 2005... și pentru a-i invita pe cei care sunt mai noi( de vreo 2-3 ani pe aici)să le citească.
|
|
|
|
Postat
de catre
Marinela Preoteasa la data de
2009-09-21 09:23:18 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|