|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ce dacă trece viața |
|
|
Text
postat de
Sanda Nicucie |
|
|
- repostare -
Ce dacă trece viața, că tot n-am decât una
și un fotoliu pat unde-ațipesc când beau
cafeaua dimineața, dar mie mi-e totuna
că viață, eu, pe tine, azi, nici-un ban nu dau.
Am dat vreo trei parale și-o ceapă degerată,
cînd mai puteam să-mi țintui o talpă de pământ
sau când brăzdam înaltul de fiecare dată,
și-mi lăcrima privirea cuvânt, după cuvânt.
Acum tardiv e totul, nimic nu mai pot cere
te smulgi din mine vlagă aproape pe ascuns.
Când vreau să prind în palme, doar pulbere de stele
mă simt în iad, la poartă: "Aicea-i? Am ajuns?"
în deznădejde mută m-am spânzurat de-o venă
sau am căzut pe-o parte în visul ruginit?
Rânjind în două coarne: șederea ți-e eternă,
mai ai un pic răbdare
Nu încă. N-ai sosit!.
Întreb și-a doua oară. Se sparg cuvinte-n cioburi
sau poate-o fi ecoul
Aicea-i? Am ajuns?
"mai ai un pic răbdare, te-așteaptă sa te-nvolburi
in focuri și cazane Rob sunt? Nu încă!-au răspuns
într-un final răsuflu
, voi alunga chemarea
până la lacrimi viața am s-o trăiesc (mi-am spus)
zâmbesc spre ceruri noaptea, și-aș vrea încrâncenarea
să se oprească odată, dar iarași Am ajuns?!
Prăpăstii se deschid - simt iar tăișul lamei
și coasa-mi stă deasupra, mumia mi-a rânjit:
''Vei fi o amintire, doar un portret al ramei
ce stă pe noptieră...Aicea-i. Ai sosit!
mai văd ultima oară doar pumnul de țărână
ce-n tristă pomenire, un popă mi-a cântat.
Simt gustul de colivă
"Prindeți-mă de mână
Nu mă lăsați! Mi-e frică! Ce slujbă de rahat!"
Ce dacă trece viața, că tot n-am decât una
și un fotoliu pat unde-ațipesc când beau
cafeaua dimineața, dar mie mi-e totuna
că viață, eu, pe tine, azi, nici-un ban nu dau.
Dupa:
Prolog și epilog (ars poetica)
Text postat de Adrian A. Agheorghesei
Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau,
Iar prin zăbrele, zvonul, stâlcit ca-ntotdeauna,
Podeaua o pălește. În talpă mă ardeau
Cătușele din gambe; cu limba perforată
De-al sufletului gâde, din orbul foii cânt
Un monolog pe două vociferări deodată
Pribeaga din boltire și sclava din pământ.
Cu fiecare notă, pășeam o încăpere
Deschisă de-un perete în alt perete-ascuns,
Înăbușita frică și zalele rebele
Tot întrebau spasmodic: Aicea-i? Am ajuns?
Și, ca făcut, ecoul întruchipa o scenă,
Cortină din oglindă și jilțul ruginit,
Iar umbra reflectată, cu sulița ei ternă
Îmi scoase ochii. Spuse: Nu încă. N-ai sosit!.
Bezmetic, ros de lanțuri, cu sânge-n rol de flecuri,
Îmi bâjbâi oda încă... Aicea-i? Am ajuns?
Aceeași scenă, spadă, conturul cel de neguri
Tăindu-mi limba - Rob ești! Nu încă! mi-au răspuns.
Atunci îngenuncheat-am. Mi-am târăit suflarea,
Pe coate, către altă cortină, ca străpuns
Final, de data asta, să fiu. Încrâncenarea
Fărâmei de speranță răsună Am ajuns?!
Oglinda, tremurândă, desface plumbul ramei
Și, după sine, Vocea... cu chipu-acoperit,
C-o sabie boltită, purtând în luciul lamei
Cătușa, ochii, limba-mi. Aicea-i. Ai sosit
Ca umbra-n închinare cătușa, în țărână,
Își îngropă menirea, dar colbul ridicat,
Ca într-o-nchinăciune, îmi prinse mână-n mână.
Ești liber! Du-te, scrie! . Și scena s-a surpat.
Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau,
Iar prin zăbrele, zvonul, stâlcit ca-ntotdeauna,
Mă află fără veghe. Și umbrele-apăreau.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Liviu, Cristi
va multumesc, aveti dreptate, voi modifica. |
|
|
|
Postat
de catre
Sanda Nicucie la data de
2009-07-23 16:17:42 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
emistihuri de 6 silabe:
"și un fotoliu pat..."
"Prăpăstii se deschid..."
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristian Vasiliu la data de
2009-07-22 08:50:47 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cateva scapari de ritm. de exemplu:
să se oprească odată, dar iarași Am ajuns?!
sa se opreasc-odata...
mai văd ultima oară doar pumnul de țărână
în cea din urmă oară văd pumnul de țărînă
în rest, de nota 10.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2009-07-21 22:09:24 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|