|
|
|
|
|
|
|
|
|
CUM E? |
|
|
Text
postat de
Veronica Pavel |
|
|
Cum e
Când totu-n jur îți pare în zadar,
Când te fărâmi,
Iar păsările-n frunze de arțar
Tăceri presar ?
Cum e
Când rostul re-trezirii nu-l mai știi,
Și gândul tau
E-atât de-ascuns, de parcă nici n-ar fi
În noaptea-zi?
Cum e
Când strigi, rănit, spre unicul reper
Din scrisul tau,
Dar el trimite în eter
Doar nori, nu cer?
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
*reactionat,din cand in cand |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-07-20 17:52:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vero, desigur ca mi-a trecut prin minte ca in spatele cuvantului tau se ascunde ceva drag tie. Nu putea fi altfel pentru ca era vorba de cineva care iti aprinde lumini. Stii cum sunt eu, uneori am chef de joaca. Uneori doar provoc omul sa se deschida mai mult. M-a incantat dezvaluirea. :)
Adi, trebuie parcurs un drum ca sa ajungi la o imagine unica. Consumul de energie? O nimica toata. Si-apoi nu poti respira numai aer tare. N-ai mai simti aceeasi placere. Sau ai ameti. De aceea, fara sa te judec pentru parerea ta iti spun deschis ca eu prefer din cand in cand schimbarea de registru.
De altfel nici nu ma revolta dorinta ta de a citi numai texte bune. Nici nu ma deranjeaza ca speri sa le eviti pe celelalte. Dar stii ce m-a revoltat putin aici? Si nu numai. Ca unui autor bun nu i se mai permite sa scrie un text fara incarcatura si rafinamentul cu care a obisnuit fara sa fie taxat la sange pentru ca a riscat sa se expuna astfel, lasandu-ne sa il privim intr-un moment de sinceritate pura. Si tocmai pentru ca se afla intr-un astfel de moment e mai vulnerabil. Si tu stii asta pentru ca ai recationat la randul tau. Mie imi place Veronica si cand imi arata un cearcan, ba chiar prefer sa o mai vad din cand asa. Faptul ca un autor bun este taxat la sange pentru simplul fapt ca nu e stralucitor ca de obicei e la fel de grav ca si evitarea sistematica a unor autori care scriu de obicei banal dar pot avea sclipiri sau pot treptat evolua. So, sa ramanem deschisi, fermi dar cu inima duioasa. :)
PS Stiu ca nu aveai nevoie sa iti explic simbolul, nu de asta am facut-o, ci pentru a sublinia faptul ca acest noapte-zi e cel mai potrivit ca reprezentare pentru acea framantare continua. Atat. Stii ca eu nu discut decat cu oameni inteligenti. De ceilalti fac haz. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-07-20 15:55:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adriana,
Iti multumesc pentru dezvaluirea misterului, nu stiam ca ai fost tu. Niciodata nu indraznesc sa imi inchipui.
Vreau sa-ti explic de ce numesc eu "lampagiu" pe anonim / care aprinde o stea.
In opera "Maestri cantareti din Nurenberg" de Wagner exista un rol foarte mic, al unui "lampagiu", care apare numai la inceputul si sfarsitul actului doi cu cate o arie, intai ca sa aprinda, seara, felinarele si apoi, spre dimineatza, ca sa le stinga.
Tema lui leitmotivul (asa e la Wagner, fiecare personaj are o melodie specifica), e superba si aduce multa liniste in ansamblul operei si, cand il ascult, in inima mea.
Mie acesata opera imi place extrem de mult, am vazut-o de vreo cinci ori si am ascultat-o pe discuri si la radio de alte vreo zece ori.
Cand am scris "lampagiu" am avut, pentru acest lampagiu, caldura pe care i-o port celui din opera lui Wagner.
Desigur ca, daca voi sti ca tu esti "anonima", te voi numi cu draga inima "zana licuricilor", pentru ca tu, cu bagheta magica, aprinzi nu numai luminitze, dar si sperantze.
Inca odata multumiri si La Multi Ani fericiti,
Vero
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-20 15:08:55 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mi-oot arguemtna - mi-o pot argumenta |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-20 10:18:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adriana, mulțumesc pentru intepretarea "noapte-zi". Nici că puteam de unu' singur să-i găsesc un înțeles. Tocmai de aceea eu am blamat modul acesta lejer de-a se obține imagni - prin lipirea antitetică a două noțiuni. Mi se pare mie sau este cel puțin superficial? Apoi, legat de bucuria peoziei: doar scindând critic între două texte îmi pot alege acea bucurie înaltă, pe care o trăiesc într-un moment, și acea care-mi consumă energia degeaba. Adriana, toți suntem oameni sensibili, dar asta nu înseamnă că, mereu, suntem toți poeți. Rămân la părerea mea pe care mi-oot arguemtna mult mai mult și mai bine decât am făcut-o jos, și anume că textul este unul slab. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-20 10:17:45 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ërata
risca sa nu se bucure de poezie |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-07-20 09:47:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Comparativ cu alte poeme ale Veronicai poate ca acesta nu este la fel de rafinat. Totusi, are o simplitate frumoasa care inca poate misca. AAA are dreptate in cateva privinte, cu toate astea cred ca tinzand sa devina prea critic risca uneori sa se bucure de poezie. Nu e un repros, pana la urma depinde in care plan vrea sa evolueze in continuare. La Radu nu ma surprinde ca la el cerul e musai antagonic cu pamantul, Radu( pe care il respect mai ales pentru usurinta cu care jongleaza cu notiunile si cu planurile) are uneori tendinta de a fi rigid in interpretare. Totusi, niciodata insensibil.
Am pus o stea pentru ca textului nu i se poate reprosa decat simplitatea exprimarii. Si pe mine asta nu ma va deranja niciodata. Noapte-zi, AAA este efectul nesomnului chinuit de intrebari, este acel ceva pentru care toti poetii sunt tristi uneori.
PS. Vero, pe viitor sa nu ma mai intitulezi lampagiu. Prefer zana "licuricilor". :) |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2009-07-20 09:46:37 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multzumesc, Tea, pentru comentariu si semn. Nu sunt sigura ca ce am scris eu se poate numi "poezie", dar am transpus in cuvinte o stare. Probabil ca nu in modul cel mai potrivit, de vreme ce mesajul meu n-a "strapuns". Totusi interpretarea ta m-a reconfortat putzin: nu atat privitor la capacitatea mea de a scrie, cat in esentza insasi a starii pe care as fi vrut sa o descriu....
Cu drag,
Vero
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-20 02:23:32 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vero, este interesant, pentru mine ca prozator, sa asist la un proces analitic in care poezia devine obiectul unei minutioase "disecari" si in care accentul cade pe "reformarea" expresiei......
dar e numai interesant, pentru ca subordonarea aceasta- asa o simt eu- a structurii interioare mi se pare cel putin ciudata....
artistic gandind si elaborand, poetul ( ca ori ce alt arist) isi elibereaza starile, framantarile, ipostazele, intentiile parcurgand o anumita traiectorie.....formala
poezia ca tot conteaza deci....
si mie mi-a placut ....metaforele tale transmit starea caderii "in picaj" amossata doar de speranta...
drag,
calvar* |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-07-20 00:13:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Poezia ta e frumoasa, Radule, dar nu e ce am simtit eu. De exemplu, in strofa a doua, tu spui
"si gândul tau/ e-atât de sus de parcă"..., dar in a mea ar fi fost exact invers, "e-atat de jos"...Cand am spus despre "gandul ascuns" am vorbit despre o "pudoare" a durerii...
Infine, banuiesc ca n-am reusit sa-mi transmit starea prin cuvinte adecvate, ale tale suna frumos, dar nu sunt starea mea...
O pastrez totusi ca exemplu, ca sa mai invatz.
Multumesc mult,
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 22:15:01 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Vero, cum ti se pare asa?
cum e
când vraja zilelor s-a rupt,
când te fărâmi,
iar vadurile dintre lumi
le-ai mai trecut?
cum e
când rostul diminetii nu-l mai știi,
si gândul tau
e-atât de sus de parcă
nici n-ar fi?
cum e
când pui in arc cuvantul scris
si tragi spre cer,
dar el ramane în eter
prizonier?
|
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-07-19 22:04:23 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Pai, AAA, eu tot la text ma refeream cand ma gandeam ca lampagiul a ramas anonim...ca doar el/ea a instelat TEXTUL, nu AUTORUL.
Sigur ca aici vorbim despre texte, asa ca nu e nici o suparare, dimpotriva! Hai, nu o lua nici tu personal, nu trebuie sa te justifici, fiecare comenteaza ce crede. Iar de la tine sunt multe de invatzat, ceea ce eu si fac :))
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 21:40:42 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Veronica,
...O discuție strict legată de un text. Nimic mai mult. Un text pe care îl Il consider așa cum spuneam mai jos. Când a fost cazul, am apreciat textele tale. Am și argumentat. Altfel decât cu plăcerea - apropo, utilitarismul era numit, pare-mi-se "dogmă porcină". Mă întreb dacă indreptățit sau nu. În fine. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 21:35:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Multzumesc si instelatorului anonim. E bine ca si-a pastrat anonimatul, altfel ar fi avut cine stie ce dialog cu AAA? :)))
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 21:27:12 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Și, ca o concluzie, un Gică Contra este, sau ar putea fi, un teribil critic literar. Măi, măi! |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 21:25:33 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristi,
Iti multumesc pentru vot si aprecieri. Si da, ai intzeles exact metafora mea nori-cer: norii sunt opusul cerului, norii sunt intunecimea, cerul e lumina.
Radu, iti multumesc pentru vot, cum explicam mai sus, opusul cerului nu e numai pamantul, nu ca pozitie verticala le-am "metaforizat", ci ca lumina pe care mi-o transmit....
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 21:23:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...Oh. Am înțeles. Este de ajuns să fii in opoziție, incompatibil etc. Nu mai contează de ce, cum, sub ce raport, în ce situație, functie de ce. De ce nu? Este și la modă, de ce nu ar fi și logic... |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 21:21:20 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adrian,
a contrazice - a nu se potrivi, a fi în opoziție, a fi incompatibil ...
Spuneam:
"Aș îndrăzni să-l contrazic pe Adrian, distinsul nostru coleg, întrucât mi se pare un strigăt poetic reușit care poate concura lesne texte ale autorilor consacrați."
Cred că este limpede.
|
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-07-19 21:10:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
acum sa-mi justific votul: mi-a placut ritmul, retorica incantatiei
mai e ceva, Vero, rimele sunt cam monotone, cu o singura exceptie au acelasi numar de silabe, ceea ce pentru o ureche exersata e ucigator |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-07-19 21:05:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tot eu.
"Doar nori, nu cer?"
Aici "nori", un termen figurat cu sensul de întunecat, amplifică durerea, suferința, autoarea specificând aceasta când spune "nu cer". |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-07-19 20:58:50 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Radu, ele presarĂ. Păsările presară. A tăiat "a"-ul din rațiuni ce țin de rimă. Așa a apărut apostroful. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 20:56:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
...Îmi place să cred că suntem ființe raționale și de aceea într-o discuție poetică, fie ea chiar pseudocritică, apelarea la principiul utilitarismului (via plăcere), (pentru că-mi place, pentru că simt un soi de fericire) este o caracteristică a unui cititor pasiv. Ceea ce tu nu ești. O fi frumosul relativ, dar sunt a dracu' de multe repere de interpretare obiective, Cristian. Iar dacă tu mizezi pe "că mi-a plăcut" nu este greșit, nici de condamnat. Însă atunci când asertezi chestii de genu': "Aș îndrăzni să-l contrazic pe Adrian," când Adrian a folosit, ca argument, ceva mai mult decât calitățile senzoriale, este de preferat să deții niște instrumente obiective, cu care să operezi apelând, de data asta, mai mult la rațiune decât la suflet. Adică, mai concret, nu poți să spui "îl contrazic pe x deoarece mie îmi place" din moment ce X nu a etichetat obiectul discuției ca fiind într-un fel sau altul prin propria sa plăcere. Dacă X apreciază ceva critic, tu nu-l poți contrazice decât critic. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 20:52:48 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
1. nu pricep. "presar" merge si asa, ca licenta poetica, sau nu merge de loc, in orice caz apostrofului nu-i gasesc rostul
2. nu cred ca trebuia cratima
3. antinomic, dupa principiul "cer", merge doar "pamant"; norul e tot de sus...
4. raman la parerea mea de cititor, acest vers mi se pare in plus
vot |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-07-19 20:45:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Adrian,
ÎMI PLACE!
Ție nu. Aici nu se pot aduce argumente, fiindcă frumosul este relativ.
Tu ai spus că nu este un text prea reușit, eu spun că da. Sunt puncte de vedere și-atât. Nu suntem într-o competiție și nu ne judecă nicio instanță.
Cu prietenie,
Cristi.
Iartă-ne Veronica ;) |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-07-19 20:38:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
1. apostrof pentru ca verbul complet ar fi "presara".
2. re-trezirii, am pus cratima in plus, ca sa accentuez, vizibil trezirea, poate ca nu trebuia.
3. Norii sun partea cenusie, cerul e partea luminoasa: ideea era de "scris inutil, cenusiu, urat". In plus, pamant n-ar fi urmat regula de 4 silabe ale tuturor strofelor.
Noaptea-zi e prescurtarea in 4 silabe a "noptii alunecata-n zi".
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 20:35:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
de ce apostrof dupa "presar"?
de ce cratima in re-trezirii?
de ce "doar nori, nu cer" si nu "pamant, nu cer"?
iar "noaptea-zi" mi se pare in plus
deocamdata, pana la raspunsuri, atat |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-07-19 20:30:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristian, contrazice-mă! Dar nu așa - doar cu îndrăznitul. Ci cu argumente. Aștept. |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 20:27:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Aș îndrăzni să-l contrazic pe Adrian, distinsul nostru coleg, întrucât mi se pare un strigăt poetic reușit care poate concura lesne texte ale autorilor consacrați.
Și pot da zeci de exemple...
Eu spun: vot meritat.
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-07-19 20:23:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
AAA, am corectat pe loc acel "l" care era acolo, evident, din greseala.
In rest ma mai gandesc.
Multzumesc,
VP
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-07-19 20:18:06 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
..."Când totul-n jur îți pare în zadar" - este prozaic. Și luat separat, și in context.
...Când totul-n jur - taie "l"-ul. Cu el acolo, pronunția este imposibilă.
..."C noaptea-zi" - construcțiile astea substantival-opuse nu au niciun efect. Cel puțin, nu pentru mine. Din multe motive. Unul ar fi acela că trimit autorul într-un punct "bănuibil" de slăbiciune iamgistică, expresivă. Cred eu că se pot evita.
...Ce mi s-a părut reușit? Doar atât: "Iar păsările-n frunze de arțar
Tăceri presar" - cu mențiunea că "presar" este un verb care diluează sintagma prin frecvență cu care apare.
...Nu este un text prea reușit. Cu toții mai avem și zile de astea.
Mai vorbim.
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2009-07-19 20:12:39 |
|
|