|
|
|
|
|
|
|
|
|
solitudine |
|
|
Text
postat de
George Ionita |
|
|
pămîntul ninge spre cer
și îngerii
strigă-n zăpadă
promisul rai
atît cer
clepsidra-ntoarsă
cerne retardă
orbii pipăie lumina
sub degete mute
contururi se frîng
e noaptea
de pe icoana
cu sfinți exilați
ce mila încă plîng... |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
dna Veronica Pavel
dl Vasile Iftime
mulțumesc pentru comentariile dstră,pentru gîndurile transmise
mereu onorat,
george ioniță |
|
|
|
Postat
de catre
George Ionita la data de
2009-04-23 13:42:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
George,
Asa este, Vasile are dreptate, poezia ta are imagine si are o blandetze buna in ea. Bravo!
Iar poezia de Prevert pusa de Elena Toma e superba, a fost una din poeziile mele preferate, la un mooment dat, cu ani in urma, si mai am cateva de prevert pe care le iubesc, e un autor fantastic, si usor de tradus.....
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-04-21 03:02:13 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
interesante imagini, aproape că pot fi vizualizate cu ochii deschiși.
vot |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-04-20 17:02:05 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
mulțumesc pentru dărnicie!
un Paște fericit,Leni Toma
george ioniță |
|
|
|
Postat
de catre
George Ionita la data de
2009-04-20 13:40:44 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
azi, sunt darnica. pentru o solitudine mai usor de suportat, un mic dar poetic.
Jacques Prevert - Ca Să Faci Portretul Unei Păsări
Mai întâi pictezi o colivie
cu usita larg deschisa,
apoi pictezi
ceva cât mai dragut
si cât mai simplu:
ceva frumos,
ceva util
pentru pasare;
pe urma pui tabloul pe-un copac
într-o gradina,
într-un crâng,
într-o padure
si te ascunzi dupa copac
fara o vorba
fara sa te misti...
Se-ntâmpla uneori ca pasarea sa vina repede,
dar se mai poate întâmpla sa treaca ani si ani
pâna se hotaraste.
Atunci nu te descuraja
asteapta, asteapta daca e nevoie ani întregi.
Viteza sau încetineala cu care pasarea soseste
n-au nici o legatura
cu faptul ca tabloul e reusit sau nu.
Când pasarea soseste
daca soseste
pastrezi cea mai adânca liniste:
astepti mai întâi ca pasarea sa intre în colivie
si dupa ce a intrat
închizi usita binisor cu pensula,
apoi
stergi toate gratiile una câte una
cu mare grija, nu cumva s-atingi vreo pana.
Pe urma faci portretul arborelui, alegând
din toate crengile pe cele mai frumoase,
iar pentru pasare pictezi dupa aceea
frunzisul verde si racoarea vântului,
pulberea soarelui,
fosnetul gâzelor prin iarba în caldura verii,
apoi astepti ca pasarea sa cânte...
Daca nu cânta
e semn rau
semn ca tabloul nu e bun,
dar daca vrea sa cânte, e semn bun,
e semn ca poti semna.
Atunci îi smulgi o pana
binisor de tot
si pe un colt al pânzei te iscalesti cu ea.
|
|
|
|
Postat
de catre
- ipocrizie la data de
2009-04-20 12:59:22 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|