|
|
|
|
|
|
|
|
|
am vorbit cu mama |
|
|
Text
postat de
Adrian Suciu |
|
|
am vorbit cu mama azi-noapte.
(explodau artificii în vis,
explodau castanii în parc).
„alo! alo!”, a spus şi-apoi m-a ascultat
într-o tăcere metalică.
i-am povestit înfrigurat ultimii treizeci de ani
fără ea ca şi cînd ar fi fost o sărbătoare continuă
şi fiecare înfrîngere o invitaţie la bal.
„alo! alo!” a spus
şi-a început să plîngă ca un copil prost. am alinat-o
povestindu-i două fotografii uzate din care o ştiu
nepoţii ei. i-am explicat cum a fost prima zi
de şcoală. cum am înfiat primul cîine vagabond.
cum mă strîngeau pantofii noi la prima nuntă.
„alo!” a spus „alo!” şi s-a închis.
n-am apucat să-i spun:
mamă ai tăi au uitat că locurile de veci
pe pămînt se plătesc o dată la treizeci de ani. sau
n-au numărat anii cu grijă.
bref, te-a şters de pe harta locurilor de veci
un măcelar cocoşat.
să mă mai suni cînd visezi
chiar dacă telefonul e vechi şi legătura proastă.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
un poem excepţional, mesaj plin de emoţ
ie.
remarc faptul că ai pus în paranterză cele două versuri. |
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-04-09 21:03:05 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Un poem reuşit. Ca multe altele de pe acest site.
Real ori virtual, timbrul vocii din cele doar două cuvinte spuse, fac trimitere la un întreg univers emoţional. Ultimii treizeci de ani fără ea, povestiţi într-un poem care se poate citi cu evlavie şi poate cu unda de regret şi amărăciune pe care departarea temporală ori spaţială o presupune.
"Chiar dacă telefonul e vechi şi legătura proastă." legătura filială poate fi bună. Ori excelentă. Ca în poemul de mai sus ori ca în starea pe care o induce.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2009-04-09 15:05:15 |
|
|