PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Autodenunţ Text postat de latunski criticul Am comis o infracţiune. Da, azi 1 aprilie 2009 am comis-o.Cred că în termeni juridici se numeşte „substituire de persoană”. Şi mai cred că sînt şi pasibil de pedeapsă. Dacă mai ajung să fiu cercetat şi faptele fi-vor dovedite. Drept pentru care declar, susţin dar nu semnez următoarele: În jurul orei 18,00 am luat coşul de gunoi, o hîrtie format A4 împăturită ca format A5 şi încet, încet m-am îndreptat către locul unde se termină blockhausurile. Am lăsat coşul lîngă tomberon şi am aşteptat. Eu ştiam ce (sau pe cine) aştept,dar ştia şi Murphy, aşa că am aşteptat atît cît prevăd legile lui, adică trei pătrimi de ceas digital. Să ştiţi de la mine, răbdarea dă roade întotdeauna! Cam pe la şapte fără un sfert, după ceasul analog, s-a apropiat de tomberon o fetişcană cu multe fuste înflorate, însoţită de beţisorul cu care scormonea prin gunoaie şi de frăţiorul ei mai mic, zdrenţăros şi cu aluviuni sub nas. „Fato – zic eu – tu ştii cine sînt?” „Nu nene, dar nu fac nimic rău, mînca-ţi-aş!” „N-am spus că ai face ceva rău şi nici eu nu-ţi fac rău. Vreau doar să-ţi spun că eu sînt Mihail Buricea.” „Să fii matale sănătos! Dar ce ai în coş?” „Lasă coşul, vreau să-ţi citesc şi ce sînt, ce studii şi funcţii am şi apoi te las să cotrobăieşti şi prin coş şi prin tomberon”. Lectura (oarecum) publică a durat exact atît cît a fost necesar ca ăla micu să mai adune sub nas încă pe atîtea aluviuni.Dar nu m-am lăsat pînă nu am citit descrierea completă a stimatului domn Buricea, descriere aflată la secţiunea „Profilul meu”. Nu al meu, a lui dom’ Buricea, mă-nţelegeţi, nu? Enumerînd toate titlurile ştiinţifice şi onorifice, doctoratele şi funcţiile, lucrările publicate, liceele absolvite, stare civilă, copii etc. Fiind eu şi un fin psiholog am observat că s-au cam plictisit. Şi cum mai aveam ceva de citit, le-am spus să aştepte. De data asta m-am mişcat mai repede; iute acasă, braţ vechituri (haine, pantofi) adunat debara, uitat uşă deschisă, amintit uitat coş tomberon, şi mai iute îndreptat către publicul ascultător: „Ale voastre să fie toate dacă ascultaţi ce vă mai citesc” O undă de respect vibra dinspre ei prin aerul primăvăratec şi eu eram chiar mîndru de fapta mea iresponsabilă şi reprobabilă. „Zîi bre, dar zîi repede că ne grăbeam” se auzi vocea plîngăreaţă a puştiului. Să tot fi avînd vreo zece anişori. ”Plînge copilu’ de la sora acasă şi tre’ să-i dea ţîţă”. Soru-sa era mai purie, avea cam cinşpe ani. Am început cu „Fetelor ce-aţi fost şocate”. Cu asta am avut succes. La „Nea Şecspir samsar de site” le-au sticlit ochii cînd au auzit de bani şi au rîs cînd au auzit de rahat. Le-am mai citit şi „La Corbu vine un samsar” dar piranda a zis că parcă, parcă a mai auzit-o. Apoi au răscolit nemulţumiţi vechiturile, fătuca s-a scărpinat pe sub fuste şi s-a uitat lung către mine: „Bre nene, da copiii matale citeşte ce scrii. Şi ce zice?” Acest text este un soi de pamflet Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Am râs şi eu. Se-ntâmplă rar, dar se-ntâmplă - atunci cân textul are umor. Dau un vot, nu împotriva lu' nea Buricea, ci pentru ineditul pamfletului. Ioan J   Postat de catre Ioan Jorz la data de 2009-04-01 23:29:32               vot si stea. nu-mi cere sa le explic.   Postat de catre Atropa Belladonna la data de 2009-04-01 21:00:43               Ora adevărului digital nu e după fusul Europeei din Corbeanca?   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2009-04-01 20:52:47               ...Ustură, dar nu ai absolut nicio şansă ca aceeaşi stare (de usturime) s-o simtă inculpatul. Vot, stimabile.   Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2009-04-01 20:51:26	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE