PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
ACROPOLEA SAU PREUMBLAREA POETULUI PRIN ISTORIE Text postat de Liviu S. Bordas ACROPOLEA SAU PREUMBLAREA POETULUI PRIN ISTORIE Lui Mihail http://atelierliterar.vocal.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=32848 Ce poate fi mai plin de beatitudine decît să rătăceşti prin istorie, cu sentimentul ăla că ea, istoria, ţi se devoalează precum o vestală care şi-ar lepăda veşmintele în faţa ta, lăsînd privirile să pătrundă acolo unde nici zeii n-ar fi putut spera să ajungă vreodată? Şi cine altul ne-ar putea purta, cu ochii minţii, prin istorie ca pe sub veşmintele vestalei - totuna, decît poetul? Iar loc mai propice pentru începutul unei astfel de călătorii decît Acropolis nu se există: de luna nopţii ludic luminat Acropolis e locul de pe cer cel mai frumos şi cel mai însemnat din aventura noastră în mister Un om de rînd ar fi încercat să ne convingă asupra faptului că Acropolis este cît se poate de pămîntean. Prozaism de prost gust. Infatuare de terran ignobil, care-şi închipuie că asemenea minuni puteau fi ridicate în alt loc decît cerul pe care luna, corp celest altfel sobru de felul său, luminează ludic precum un glob multicolor într-un dancing club modern. Faptul că reuşim să pipăim acest loc în preumblările noastre terestre se datorează, pe de o parte, poetului, iar pe de altă parte proniei divine, care a îngăduit să fie precum în cer, aşa şi pre pămînt. Şi-atunci, Acropolea coboară din cînd în cînd printre muritori, la vremea cînd Paralela 45 are îngăduinţa zeilor pentru a trimite cîte un autocar cu turişti şi poeţi în zonă: pe Acropolis azi noi am venit să regăsim a timpului cărare înmărmurită-n piatra de granit de minunata omului lucrare turişti aduşi de soartă şi-ntâmplare păşesc smeriţi pe roca slefuită să simtă timpul ferecat sub soare în piatra de granit meşteşugită Realizăm că turiştii nu preau şi-au dorit ei taman pietrele Acropolei (Acropolelui, Acropolisului), că ar fi fost mai degrabă tentaţi de un uzo îndoit cu apă, undeva pe o terasă la malul mării, dar soarta şi întîmplarea deopotrivă şi-au dat mîna pentru a le fi potrivnice. Dreaq de pietre încinse, vor fi bombănit unii, mai cîrcotaşi, în timp ce alţii călcau cu smerenie peste timpul ferecat sub soare în minunata lucrare în piatră a omului trecător pe aceeaşi cărare a timpului, atît de dragă poetului nostru, pe care vor fi călcat şi grecii înainte de a-l fereca pe dînsul. Pe timp, nu pe poet, căci pe acesta din urmă l-au lăsat să zburde liber, spre desfătarea de mai tîrziu a sufletelor noastre. Şi, pentru că tot am amintit de greci, trebuie să subliniem că nici poetul nu-i lasă pradă uitării. Nici n-o putea face, căci ei sunt cei care au meşteşugit Acropolea măreaţă (în piatra de granit meşteşugită, rosteşte poetul). Cum spuneam, nu-i lasă pradă uitării, cu toate că ei înşişi cam asta şi-au dorit. Altfel n-ar fi plecat spre cine ştie ce coclauri, după titanicul efort de edificare a falnicelor coloane: În drumul lor spre marea reverie în piatră grecii timpul l-au săpat ca să rămâna-n fapt o mărturie că au trecut pe Terra şi-au plecat Şturlubateci, grecii ăştia. Oameni fără griji. Circulau ei aşa, în dorul lelii, prin univers, căutînd reverii şi potcoave de cai morţi, cînd unul dintre ei o fi zis: Bă! Umblăm creanga, nu durarăm şi noi vreun pod, vreun acoperiş deasupra capului. Ia să lăsăm noi semn pe-aici, cum că am trecut prin zonă. Nu că n-am avea de lucru, avem, slavă zeilor, pînă la marea reverie e cale lungă, da’ ce ne facem că peste vo două mii de ani vor muri turiştii de plictiseală trecînd prin pustiul ăsta... Aşa că, rupîndu-şi de la gură şi iubire, şi durere, s-au apucat de treabă, pe canicula aia: împovăraţi de razele de soare iubirea şi durerea le-au zidit sub valurile triste de sudoare în falnice coloane de granit La final (finalul construcţiilor, după recepţia la terminarea lucrărilor) unul mai morocănos va fi fiind exclamat: no, hai ş-om me... c-am stat cam mult p-aici! Şi duşi au fost, sau, cum poetic o spune autorul, ca să rămâna-n fapt o mărturie / că au trecut pe Terra şi-au plecat. Şi mai la final (de poezie, de data asta) vom afla că, de fapt, nu grecii rătăceau în jurul lumii, ci lumea rătăceşte în jurul lor, ceea ce schimbă fundamental datele problemei: grecii au plecat rămînînd. Aşa cum au procedat şi la Troia. E pentru a doua oară cînd istoria îi prinde cu fofîrlica. de mii de ani Atena ocroteşte în templul din Acropolis pe greci în timp ce lumea noastră rătăceşte pe-ntinsele cărări de pietre reci Sigur, lipseşte aici elementul de bază al liricii poetului şi al peregrinărilor prin univers, curbura revolută, dar el este suplinit cu brio de un altul, la fel de important, a timpului cărare, cărare bine pietruită cu dale reci pentru a compensa într-un fel vipia verii. E, şi numa’ ce-au plecat grecii rămaşi, că zeii lor fură înlocuiţi de unul singur, care a luat în stăpînire frumuseţe de zeiţe împietrite, mirat de tăria cosiţelor acestora: de mii de ani frumoasele zeiţe cioplite-n piatră de un semizeu susţin povara lumii pe cosiţe de care s-a mirat si Dumnezeu Mirarea lui, mirarea noastră. Nu contenim a ne întreba de ce nu şi-au mutat povara pe umeri. Misogin nu-s, da' tot exclam: muieri... Finalul este devastator. Aflăm că tot efortul acelor greci nu este altceva decît un gînd pios adus în sufletele noastre obosite. Cu ce scop va fi fost adus, de unde vor fi ştiut grecii că vom trece pe acolo, cine este aducătorul de pioase gînduri, rămîne un mister. O fi drumul mut al lumii către veci mesagerul? O fi acel drum cauza oboselii sufletelor? imensitatea pietrei şlefuite este un gând pios adus de greci în sufletele noastre obosite de drumul mut al lumii catre veci trăirile fugare şi rebele ascunse în coloanele cioplite au vrut să fie dincolo de stele un semn al dăinuirii infinite Oricum, superbe trăiri poeticeşti. De unde şi o posibilă exclamaţie finală: ET IN ACROPOLEA EGO Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   da io :) sunt inca tulburata, dupa cum se vede Doamne Doamne imi tot spunea ca cineva tocmai a invatat sa fure stelele de pe cerul Bordasului :)   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-22 13:12:51               Aşa. Doamne, ce somn zbuciumat am avut. :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-22 13:05:55               stai linistit, Liviu. am pus eu iar lumina la loc.   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-22 12:47:11               No, se făcu întuneric şi pe Acropolea...   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-21 23:30:42               P.S. Doamne, in seara asta mor de ras:))) Mirela dixit Mireal, facem şi noi ce putem: împuţinăm autorii de sonete. Da' măcar se sting cu zîmbetul pe buze. :))   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-21 21:10:59               Adrian, Liviu, sunteti mirobolanti:)! Nu pricepeam ce draqu' e cu "inversiunea" aia;) P.S. Doamne, in seara asta mor de ras:))) See U in heaven, Euridice   Postat de catre Mirela Lungu la data de 2009-02-21 20:21:35               Uite că au reapăruuut... Cineva, acolo sus, mă iubeşte. Chiar dacă nu-i scriu poame în limba lui Voltaire. Thanks, god, indiferent cine ai fi. :))   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-21 19:44:54               liviu, deşi pare de necrezut, chiar ai dreptate cu treaba asta! ce-ar fi ca, prin inversiune, dom' profesor să ajungă din WWW in MMM? ca-n bancul cu maria care mulgea vaca pe malul lacului. in lac se vedea invers...   Postat de catre adrian mihai la data de 2009-02-21 10:29:07               Adrian, specifică unde e inversiunea. Să nu o caute la www. :))))   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-21 10:18:05               "Autor: Mihail Buricea Descriere: www.sofwtare.ucv.ro" dom' profesor, ne luaşi la mişto, bre? dedui, io, prostovanul, click pe link-ul cu pricina şi văzui că nu se egzistă paregzamplu... p'ormă mă bunghii mai atent şi văzui inversiunea! aşa că ia matale plaivazul cu roşu şi corectează, să nu murim, naibii, din cauză de pitpalac... semnat: o loază de şcoler.   Postat de catre adrian mihai la data de 2009-02-21 10:09:32               De ce pălăria mea rămăsei cu doar o stea nu că mi-ar păsa de ea... (folclor europeean de jale şi de dor) Ecsi, nu e subţire, e brici. Ăsta e termenul adecvat, dacă vorbim despre ascuţiş. Sigur, merge şi subţire, da' parcă are altă conotaţie. Respectul tău pentru domnul profesor poate rămîne neştirbit. Eu am scris despre nemuritoarele sale versuri, nu despre augusta lui persoană. Da' tot n-am înţeles: ce-are a face respectul pe care i-l porţi cu scrierile pe care le comite distinsul?   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-20 08:45:35               Cam subtire Liviu. Si cam rautacios! S-ar putea sa fiu subiectiv. Eu am un mare respect pentru profesorul Buricea. Notre respect   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2009-02-19 23:21:05               Adrian, s-ar fi cuvenit de mult să remarc trecerea ta prin pagină. Luat de val, am pierdut din vedere ... hai, ce mai, am uitat, na, ce s-o mai dau cotită! :) Mulţumesc. Veronica, Simon te aşteaptă la colţ. Dacă n-a zis nimic pînă acum, e de bine. :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 23:03:38               Liviule, Am postat si eu o poezie, sper sa scap teafara chiar si dupa ce-ti voi sugera sa tai doua cuvintzele din primul paragraf: "ala" (dupa sentimentul) si "se" dinainte de "exista". Nu de alta, dar ai un limbaj literar si astea doua cuvinte nu merg aici. Vot, sperand sa ma ocolesti, mor de frica! VPL.   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2009-02-19 22:08:56               Nu e off. Pagina e dedicată liricii lui Mihail... :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 21:57:35               uite, nea Buricea, mi-e prea lene sa deschid un topic separat unde e bolduit, mai arunca o privire (chiar mai multe); dar oricum, e departe... Liviu, scuze pentru offtopic Implacably flows the times stimulated by the dumb waves From the eternal source to the absolute spaces Implacably our life appeared at random It flows into river of light to an unknown target Implacably flows the destiny on the equals forms Changing them into shadows of the vicinity of the dreams Implacably our longing is falling down into the ridiculous Offering to the miracle of the world the provisional character Implacably the mind thought is building up theorems Hoping that well find out the supreme certain   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:53:06               Mihail, mă gîndesc la faptul că, intrînd în subsol, ai citit şi ce scrie mai sus. Ai găsit vreo vorbă de mahala? Dacă mi-o arăţi (şi justifici) şterg tot textul.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 21:52:06               Dar cu vorbe de mahala, da!   Postat de catre Mihail Buricea la data de 2009-02-19 21:42:05               iti spun eu ca ai scapa mai usor daca ti-ai deschide-o, n-am nedreptatit pe nimeni cu o critica aiurea asa, ma faci sa deschid un topic separat, si asta ma enerveaza...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:28:36               Nu vreau, ma scarbesc balele unora!   Postat de catre Mihail Buricea la data de 2009-02-19 21:27:18               typo: caseta (ptiu)   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:25:55               auzi, nea Buricea, dar daca tot esti asa de tare la engleza, de ce nu lasi matale caste de comentarii deschisa, s-o punem de-o mica exegeza?...   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:25:28               ai dreptate, nea Buricea, ba mai mult, ar muşca şi-n latineşte, dar acolo numai tanti Preoteasa, prietena lu' matale, mai poate gânguri câte ceva   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:23:56               Aşa e. Da' pot bine. Chiar foarte bine. Dureros de bine, după cum se vede.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 21:23:54               Ai musca tu si-n franceza si-n engleza, dar daca ai fugit de limbi, ca dracu de tamaie. musti cum poti...   Postat de catre Mihail Buricea la data de 2009-02-19 21:19:15               :) Nici n-aş fi conceput că pe lumea asta mercantilă poţi obţine ceva fără să plăteşti. :)) Tu ai fi un scop nu doar mai bun, ci de-a dreptul nobil! Mulţam.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 21:18:09               Liviu, al dracu' cum ma stii (scuza cacofonia), iata, a venit vremea sa-ti platesc o polita: nu crezi ca energia pe care ai consumat-o astfel era demna de un scop mai bun? P.S. totusi, vorba Matragunei, Doamne fereste sa-ti vreo idee cum ca eu as putea fi un scop mai bun, asa ca... te salutez cu mare respect... vot   Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-02-19 21:13:29               Dacă te pricepi, te-aş ruga. Se cheamă că am chinuit-o amîndoi. Dacă nu te pricepi, încearcă în română. Aşa cum poţi. Nu-i ruşine, suntem oameni înţelegători.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 20:56:05               Vrei si in singura limba pe care ai chinuit-o in scoala (rusa)?   Postat de catre Mihail Buricea la data de 2009-02-19 20:53:33               Uite, tocmai postă fugit ireparabile tempus în străineză. Ştie cineva cum se spune, pe limba baciului Will, curbură revolută? M-aş mira să nu o regăsim în text.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 20:32:03               Ioane, io, cînd nu ştiu, întreb. Sincer să fiu, mă dau în vînt după versul burician. Cred că se vede şi din textul de faţă, text din care răzbate şi valoarea, şi frumuseţea universului poetic al domnului profesor Mihail Buricea. Da', mă rog, nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-ţi place ţie. Iar ţie se pare că-ţi cam place versul domnului profesor. N-am nimic împotrivă. Lectură plăcută.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 20:25:26               Nu ştiu ce tot aveţi cu domnul profesor Mihail Buricea! Nu-i puteţi ierta valoarea... sau ce?   Postat de catre Ioan Jorz la data de 2009-02-19 20:16:40               si nu gasisi decat la Liviu sa te plangi. Ca sa imi iasa iar vorbe :)) Bine, Sade, deschid, dar tu pazesti poarta. Cu silentio stampa asa ramane.   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-19 20:14:34               Scuze pt of topic, da nu am unde spune Adrianei: am vrut să fac şi eu o critică pertinentă dar Poarta ta era închisă;am stat o vreme privind la ea...e nouă? cu silenzio stampa rămîne cum am stabilit   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2009-02-19 20:11:36               Oftează, Gheorghe. Eu te înţeleg... :) Inadvertenţa nu am preluat-o, am moştenit-o. Păi, dacă atrăgeam eu atenţia că-s de calcar, mai avea vreun sens versul burician? Ar fi însemnat să bagatelizez sudoarea de care atît de poetic ne aminteşte. Cum altfel să asude sculptorul decît tăind în granit? La cioplit creta erau buni şi nişte ţinci oarecare... :)) Mulţam.   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 20:11:27               Liviu, Atît de rar avem plăcerea de a te lectura, încît orice text pe care-l postezi..ufff..nu aşa vroiam să încep, ci sec: Elegant, caustic,inteligent, sarcasm bine dozat, la obiect; mesajul? Indescifrabil pentru recenzat, Vot* O singură remarcă: ai preluat inadvertenţa buriceeană: coloanele Acropolei nu sunt din granit ci dintr-o rocă mult mai moale, calcar metamorfic!   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2009-02-19 20:00:13               Mătrăguno, dacă te apuci să scrii în turbo cela, nu garantez nimic. Deja am mîncărimi sub tastatură! :)) Bau!! Ca să-ţi treacă. Cui pe cui se scoate, nu? :)   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 19:50:17               Liviule, sa nu te puna inspiratiunea sa-mi faci vreo critica pe text. Sau, nu prea curand! Lasa-ma, sa-mi revin dupa textul asta!:)) speriata rau, matraguna :))))   Postat de catre Atropa Belladonna la data de 2009-02-19 19:44:46               faceti pace. ca geaba il plimbi tu prin istorie, geaba se plimba dumnealui prin literatura. oamenii priceputi la materii diametral opuse sunt cazuri rare. dar tot m-ai scutit de un vot. :) si asta nu pt ca s-a luat de avocati.   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-19 19:26:12               sau trebuia -citez din CV :in "Limajul C/C++" la care ma pricep io cum se pricepe si Dl Buricea la interpretarea legilor.   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-19 19:24:01               Înseamnă că de-aia nu ne înţelegem. El scrie în TurboPascal, io-l citesc în TurboDiesel - Euro 4 iar de vorbit vorbim prin semne... :))   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 19:23:17               Autor: Mihail Buricea Descriere: www.sofwtare.ucv.ro -Nascut in satul Pietrari, Valcea. -Liceul Mircea Cel Batran din Rm. Valcea, laureat al olimpiadelor de matematica, fizica si limba romana. -Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, Institutul Politehnic Bucurestti -Inginer software -Analist de sisteme informatice -Proiectant de sisteme informatice -Cercetator sisteme informatice si distribuite -Sef de sectie exploatare sisteme de calcul -Sef atelier proiectare si implementare sisteme informatice -Doctor in Stiinte Electrice -Doctorand in Cibernetica si Statistica Economica - Cadru Universitar la Facultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica. - reporter la saptamanalul national Ratiunea - autor de lucrari din domeniul Stiintei Calculatoarelor: .Gestiunea fisierelor in Turbo Pascal .Programarea in limbajul Turbo Pascal de la teorie la practica .Programarea in limbajul C/C++ de la teorie la practica .Limajul C/C++ si tehnici de programare .Programarea orientata pe obiecte in C++ .indrumare de laborator pentru uzul studentilor - autor de aricole stiintifice prezentate la simpozioane nationale si internationale si publicate in reviste tehnico-stiintifice de specialitate - proiectant de aplicatii si sisteme informatice cu baze de date - autor de volume de poezii: .Calvarul meu de axiome .Sub stele trecatoare .Cautator de iluzii prin labirinturi (in curs de aparitie) - specializari postuniversitare in Germania, Franta, Grecia, etc. in domeniul stiintelor calculatoarelor - Proprietar si manager la SC BETASERVICE SRL, avand ca obiectiv proiectarea si implementarea de sisteme informatice .casatorit, 3 copii: - Adina, asistenta universitara - Mihaela, director economic la o firma germana -Bogdan, masterat, doctorat si asistent universitar la Boston University SUA, proiectant de sisteme informatice. Motto:   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-19 19:19:59               Pe Turbo îl ştiu. De Turbo Pascal n-am auzit. O fi frate cu Turbo Diesel? :))   Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-02-19 19:17:00               daca-l scriai in limbajul Turbo Pascal era ceva. :)   Postat de catre . Fiinta la data de 2009-02-19 19:13:23               ...Oricum, sa fim bunînţeleşi - critica nu se ridică nici până la călcâiul operei autorului.   Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2009-02-19 18:15:27               ...Ironie devastatoare. Vot.   Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2009-02-19 18:14:43	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE