|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nomadul ce sunt |
|
|
Text
postat de
Cristi Iordache |
|
|
Căutați o fântână, frații mei!
Necumpătatul ce sunt,
a întinat cu buzele, izvoare
și ucigașul a despicat cu trupul, rafale de vânt.
V-a ademenit în pieptu-i, lumina și,
rănită, țărâna
poartă urmele tălpilor sale.
Prindeți, frații mei, tâlharul ce sunt;
furul v-a purtat culorile,
scânteind ochii lui
și-acum spurcă în palme un ultim cuvânt.
Răstigniți, frații mei, cât nu e târziu,
nomadul ce sunt!
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tea,
sarutmana!
eu, tu și Vasile mai orbecăim pe-aci!
Chiar nu te-am întâlnit de multă vreme și este o bucurie să te regăsesc.
Am spus-o și mai devreme; sunt doar un pierdut în mulțime, vinovat de câte toate. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-02-12 06:48:11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristi, toti, cred, avem nevoie de "o mana intinsa" mai ales cand ratacim - "orbecaim' chiar- dar ceea ce da forta versurilor tale este intensitatea strigatului....cutzit infipt pana-n prasele.....si asta e ceva!
Mi-a placut!
Calvar *
chiar daca e asa tarziu. |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2009-02-12 05:26:58 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Revin, nu am inteles din cauza superficialitatii si grabei cu care am citit prima data;:)
Friendly... |
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2009-02-12 01:59:51 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
esti binevenita, Anca-Maria!
mă mir că nu ai înțeles, pentru că aici chiar n-am vorbit in dodii... |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-02-12 01:58:03 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
La prima citire nu am inteles nimic.:) Asta din cauza superficialitatii mele. Pierdeam daca nu citeam inca o data.
Critica literara nu o sa incerc niciodata sa fac. Spun doar ca mi-a placut si mai mult. Am ajuns la a treia lectura.:)
Friendly...
|
|
|
|
Postat
de catre
Anca Maria Spiridon la data de
2009-02-11 23:26:10 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
cum nu-ți lași dumneata oamenii să piară, maitre!
să-mi trăiești!
și anul ăsta nu vei scăpa de mine.... |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-02-11 19:09:11 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Realul e vers subiectv(uneori) ori prozaic ludic, mai mereu.
Șătrarul nomad, ursarul artist, circarul escamotând, mereu și mereu, caută aceeași cale. Poetul e peste tot, oriunde, în permanentă întoarcere. Chiar și rastihnind... cuvântul. Nomad de preț, izvor întinat cu rost, o urmă de talpă rănită adeseori. Dar despicând! |
|
|
|
Postat
de catre
Florentin Maftei la data de
2009-02-11 17:47:56 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Petre,
semnele noastre vor fi șterse, pentru că noi suntem nimeni.
Mă bucur că ai reintrat în activitatea literară, întrucât, am spus-o și-n altă parte, am fost și sunt alături de tine, de omul, de trăitorul Petre Mocanu, însă mă iartă dacă uneori spun franc, ce trebuie să mai șlefuiești în zona lexicală. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-02-11 06:36:43 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vero,
aici, cu voi spun ce simt, fără veleități de artist; sunt doar un trăitor printre atâția alții. Tu spuneai că refuz cuvintele și ai dreptate, însă nu pot altfel oricât aș încerca.
Mulțumesc. |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-02-11 06:27:48 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un strigăt, o bucurie că viața are gust tăindu-i
vântul și sorbindu-i izvoarele...și totuși noi ne vom ucide într-o zi setea de viață...mi-a plăcut mult... |
|
|
|
Postat
de catre
Petre Mocanu la data de
2009-02-10 17:45:15 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cristi,
Nu stiu daca poemul tau e reusit sau nu, dar l-am simtit foarte adanc in mine. M-a pus pe ganduri durerea cu care l-ai scris, aceeasi parca pe care o am si eu, dar nu indraznesc s-o spun...
Vot
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2009-02-10 14:01:21 |
|
|