|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sa traiti.. |
|
|
Text
postat de
Label Black |
|
|
Sunt intr-o camera bobinata albastru, cu mici punctulete de mucegai. In dreapta, un hol minuscul care face legatura cu baia si bucataria. Lustre care bat sters, luminozitate putina, aproape deloc. Hotelul se numeste Fear iar inchirierea acestei camere a fost o alegere luata in apropierea miezului noptii. Nu as fi avut unde altdundeva sa ma duc. Baby nu stie pe unde imi aterizeaza picioarele, asa ca pot sta fara grija. Sunt singur. Pe noptiera din dreapta patului, un numar din Hustler vechi din 2002, in limba romana, o scrumiera si o lampa. Liniste totala. Focuiesc un dunhill si ma intind. Ciudat sentiment iti provoaca o camera de hotel in maximul moment de liniste. Aprind laptopul, un nou site literar in engleza. O coproductie idioata romano-englezeasca, in care ideile principale fac referire la casatoriile intre barbati. Ma mira acest fapt, in imensitatea ei, literatura capteaza si astfel de scenarii dar nu stiam ca le si promoveaza. Scurt pe doi. Imi intorc privirea, analizand ipotezele in care aceasta tampenie literara ar avea succes. Mai nou, lumea virtuala prinde contur. Himerele devin palpabile chiar daca asta presupune un singur fum de tigara.
Transpun rapid in memorie lucrurile pentru care sunt aici. Maine am o lucrare extraordinar de dificila de prezentat. Asa cum Te iubesc a devenit un cliseu si dificultatea lucrarilor mele a devenit extraordinara. Detest plecarile pe teren. Detest distanta de casa, strainatatea, chipurile batrane si bolnave. Baby imi trimite sms. Saptamana viitoare va pleca in interes de serviciu in State. O trimit astia de la televiziune, insotita de Jean, un cameraman de doi lei, cu bucle mari care n-a filmat in viata lui altceva decat magari. Ce-o fi cautand Jean in state? El care e trimis pe la ferme si livezi. In fine. Cam ambiguu. G. imi spusese despre el ca este priapic. Asa isi face un barbat rau singur. Se balaceste in propriile-i reverii. Mintea mea a inceput sa proceseze imagini care nu s-ar fi descoperit nici intr-o mie de ani. Jean si Baby. Ori e cea mai mare prostie pe care am gandit-o vreodata, ori cel mai mare adevar. Jean holbandu-se la popoul lui Baby.
Camera se umple repede de miros de tutun. Dimensiunea ei este una restransa. E o invaluire incetosata, ceata iar daca as putea sa patrund mai adanc in peisaj, m-as trezi undeva pe la Snagov. Da. La Snagov. Ultima oara cand am fost la Snagov s-au complicat treburile. Eram cu R. un poet din Moldova, dornic de faima, intr-o accensiune literara de mai mare frumusetea. Scria alb. Participase la concursuri de poezie, iar pe unele le castigase. R. era mai infipt decat mine asa ca a chemat niste amorezate de versuri de prin Brasov, sa ne acompanieze. Serile le petreceam intr-o liniste la un bar foarte interesant. Ascultam pana dimineata muzica de pian. Era o dementa colorata cu whiskey si trabucuri. R. avea in sange astfel de orgii. Dimineata ma trezeam fara vlaga, supt, cu Tara in brate. Faceam o omleta rapid si ieseam la plimbare. Era frig. Tara se infofolea pana in gat cu zeci de mii de straie. Stateam in parc vorbind despre lipsa poftei de viata. Tara se ondula ca un melc. Ne amageam reciproc. Sorbeam o cafea dupa care o dadeam in sf-uri dezastruoase cu tendinte erotice. Intr-o seara am comis-o rau. R. si cu brasoveanca lui au intins coarda la lungimea maxima ca sa ma loveasca in plin tocmai pe mine. Pe masa, langa pian, a asezat o hartiuta in care erau cateva grame de praf. A tras pe nas. Ochii i-au iesit din orbita. Singurul lucru pe care am reusit sa-l fac a fost sa sun la salvare. Am pierdut cateva zile prin spital. Tara si cu celelalte doua printese au tulit-o acasa, iar eu m-am luptat sa-l reconstruiesc pe moldoveanul destramat. Dupa infinite declaratii date la politie am apucat sa ne urcam in tren. In sesiune R. si-a repetat dorinta si a fost la un pas de moarte. Atunci am realizat ca unele corpuri umane nu sunt facute pentru asa ceva. Am largit-o cu el. Intrase intr-o gasca de rockeri care se alergau cu motoarele prin facultate. G. cea care imi spusese despre Jean ca e priapic imi daduse inca un verdict, R. se ocupa cu traficul de droguri. I-am dat dracului si i-am ocolit de fiecare data cand am fost pus in situatia sa vorbim.
Adorm cu gandul la baby, ca sa ma trezesc in acelasi mod. E dimineata si am o lucrare de prezentat. Focuiesc o cafea pentru prima tigara, ma imbrac rapid, aranjez patul pun laptopul in diplomat, am nevoie de schitele la care am lucrat in fiecare noapte pana tarziu. Paltonul negru, pantofii. Cobor treptele hotelului in graba si ma indrept spre locul de intalnire cu cei de la H&L. Tampitii s-au prezentat fara nimic, ca si cand ar fi venit in vacanta. Am discutat aproape doua ore, ne-am contrazis in multe privinte insa pana la urma a iesit bine. Asa ies lucrurile cand te intalnesti pentru un protocol. De fiecare data bine. Plec spre hotel, o sun pe Baby sa-i dau vestea. Vorbesc cateva minute la telefon, timp in care am impresia ca pe langa mine a trecut Andreea Marin. Intorc privirea, o liniste tampita alterneaza in intreg teritoriul. Pe plan emotional sunt zdrente. As suna-o mai degraba pe Tara. Nu o fac. Baby facea un sufleu de cartofi cu Kaiser. E lume multa la noi. Mamele, tatii.. In fine, un dezastru total. Este ostenita. Ma bucur pentru intaia oara ca nu sunt acasa. Cumpar un trabuc de ciocolata si o sticla de Johnnie Walker. Trebuie sa sarbatoresc Victoria de moment. Fraierii astia m-au placut. Aceeasi camera mica. Pe noptiera, hustler-ul din 2002, in limba romana. Trag din trabuc, ma lafai cu un pahar de whiskey, frecandu-l de sticla care este asezata peste noptiera. Am inca o data impresia ca Andreea Marin trece pe langa mine. Si e fara Stefan Banica Jr. Ce-o fi facand Basescu la ora asta? Precis vorbeste la telefon sa rezolve problema gazelor. Stiu de la Baby treburile astea. Putin si Medvedev sunt ai nostri. Bravo Base` , i-ai lucrat cu finete. Transpir. E noapte. Ma gandesc ca n-are rost sa ma inchid in mine ca o broasca testoasa in carapacea sa, asa ca ies prin oras. Ma plimb. Sunt imbracat lejer. Ca o fantoma. O iau in fuga pe langa un grup de batranei iesiti la jogging-ul nocturn. Sa traiti domnilor!!
- Sa traiti.. Sa traiti
Adorm si ma trezesc in drum spre Constanta. Baby ma asteapta la gara. E soare. Sunt din nou acasa.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
nea peia, e clar ca nu suntem pe aceeasi lungime de unda! Limba veche si-nteleapta suna altfel, crede-ma! Reche` face zefireli. Bun. Nu e nici o problema. Literaturile de care suntem pasionati sunt si ele foarte diferite. De letopiset sunt satul, pe cuvant! Vreau ceva nou, intelegi? Vreau noutati! |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 23:04:23 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"ardeleano-moldoveneasca lu` Reche" este limba "veche și-nțeleaptă" din care, sunt convins, nu ai citit nici o pagină.
labeliana asta modernă este pe toate cărările și, dacă mă uit bine, reușește să nu spună nimic în o mie de cuvinte. |
|
|
|
Postat
de catre
ioan peia la data de
2009-02-08 21:07:46 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ba mie-mi place
de gustibus |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-02-08 16:25:52 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
la modul ca nu pot sa fac asta! oricat as munci ar fi in zadar. Aici sunt adevaratele criterii de valori. Ceva interesant, cu rost, ceva care inseamna. Care are miez, spre deosebire de ardeleano-moldoveneasca lu` Reche care nu ma atrage deloc! |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 16:20:14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P.S - Radule, iti admir munca. As fi nebun sa spun ca nu sunt invidios! |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 16:17:14 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
il ador pe shakespeare! am citit hamlet de vreo 5 ori, prima data la 13 ani! Nu stiu daca a fost tarziu sau devreme, dar oricum n-am inteles mare lucru. De fiecare data cand citesc imi suna altfel! Despre sonete, la fel!
|
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 15:48:09 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
P.S. adauga la ce-am spus mai jos ca votul asta nu e dat in compensatie: oricum, e foarte putin plauzibil ca la anii tai sa gusti sonetele lui Shakespeare, mai ales in versiunea unui anonim...
poate-ai avut un moment de ratacire :) |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-02-08 15:32:51 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
suna tot ecsintescian (exclude conotatia depreciativa, omul are mana, si in ea, cum zice Liviu, condei)
dar parca mi-ar place sa fii tu insuti
votul il lasasem eu, dar asta n-are nicio importanta
steaua, nu stiu, dar il banuiesc tot pe Gheorghe :) |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2009-02-08 15:28:39 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mm. Sticla pe sticla suna bine.Mai ales cand e un pahar special.:) Or fi - de la Reche` :)))) -cine stie. Pun pariu ca m-aude!:)
|
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 15:22:30 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
De la Recheșan? :))))
LB, focuiești cam des în text. Eu te-am prins cel puțin de vreo două ori. Prima dată am tercut peste. A doua oară a devenit deranjant.
A, încă ceva. Cum te poți lăfăi cu un pahar de vizichi frecîndu-l de sticla de pe noptieră? Am încercat și eu. Poate nu mi-a ieșit pentru că era cu țuică de prune? Posibil. De-aia nici Andreea Marin nu își făcu simțită prezența. Băse cu atît mai puțin.
Un text inegal. Da' asta nu înseamnă că nu ai condei.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2009-02-08 15:12:36 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ma intreb cine e cel care se joaca cu textul meu. adica.. de unde a venit aceasta stea, de unde a venit acest vot? |
|
|
|
Postat
de catre
Label Black la data de
2009-02-08 14:59:14 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|