Atelier Literar


	PRIMA PAGINA TEXTE COMENTARII AUTORI CONSACRATI CAUTARE
	FORUM CHAT REVISTA EUROPEEA AJUTOR CONTACT


	Scrisoare deschisă adresată doamnei (domnişoarei?) allandalla respectiv Elena Marcu şi nu numai
	Text postat de Emanuel Cristescu
	Înainte de a clasifica, probabil, pe bună dreptate, quasi-comunicarea dintre noi, pe acest site, sub topicul "Jalnic", într-un posibil capitol al mai mult ca perfectei inutilităţi, mai fac următoarele precizări pornind de la răspunsul* pe care mi l-aţi dat: „nu-s convinsă însă că şi în sublimarea lor”- Eu sunt. Dacă simţiţi nevoia pot să vă conving şi pe dumneavoastră. V-am atenţionat. Este o problemă de subconştient. „aceste frustrări se referă la calitatea mea de simplu consumator al literaturii atelierelor virtuale”- Aţi fandat subtil. Nu la acestea mă refeream. Pentru că acestea sunt explicite şi ca atare evidente. Ci la cele subtextuale pe care le-am decelat, cum v-am mai spus, în propensiunea domniei voastre pentru abilităţile presupuse de ultima sintagmă a primei dumneavoastră intervenţii. Ca să vă menajez, mă opresc aici. Însă ştiu, şi-mi pare rău pentru aceasta, că le-aţi conştientizat şi că utilizaţi acest comportament de substituţie ca mod de autoapărare. O autoamăgire. Oricum vă sugerez ca, pe viitor, când încercaţi să mai aprindeţi un foc, să vă asiguraţi că sunteţi capabilă să-l şi stingeţi ori măcar că aveţi pompierii pe aproape. „ar fi o părere de rău să nu mai regăsesc postările acestor oameni, cum a fost în cazul lui Ioan Peia de exemplu.” – Nu sunt deloc misogin** însă această aserţiune mă duce cu gândul la butada potrivit căreia logica ar fi de două feluri: dialectică şi….feminină. Aţi întâmpinat vreo restricţie de natură administrativă, aşadar care să-mi poată fi reproşată mie, în a vă exprima aici ? Asemenea dumneavoastră, nimeni nu întâmpină vreo restricţie de a publica aici. Chiar în intervenţii polemice, chiar criticându-mă pe mine ca în cazul de faţă. Evident că, intervenţiilor care merită am şi eu dreptul să le replic. Tot ca în cazul de faţă. Urmăriţi, spuneţi, de cca. un an şi acest site. Aşadar în condiţii de normalitate a percepţiei trebuie să fi observat că, aici, conform regulamentului actual, poate publica oricine. Eu nu am interzis nimănui să publice. Şi nu am alungat pe nimeni. Şi aici publică oameni valoroşi. Şi vin oameni valoroşi. Am redus nivelul pentru doi useri care au încălcat grav regulamentul: ecsintescu [şi-a recunoscut vina, şi-a prezentat scuze, scrie pe Europeea pe contul IBG, (nimic ilegal atâta timp cât respectă regulamentul) probabil a conştientizat responsabilitatea şi nu mai scrie vulgarităţi ori obscenităţi; ştie că nu am nimic personal cu el ba mai mult îi apreciez talentul] în plus anul acesta şi-a propus să spargă „marota ecoliterară” cu care mă ameninţă de mult. Îl aştept. Dacă-l ţin …gradele şi curelele!!! şi Rădulescu; acesta a recidivat în atacul la persoană şi a ofensat nemeritat site-ului. Nu are nimic de-a face talentul de parodist şi sonetist pe care i-l apreciez, cu minima comportare civilizată pe site. Există aici exigenţa limbajului ecoliterar şi aceea a neatcării persoanelor de pe site. Este prea multă vulgaritate, obscenitate, pornografie şi altele de acest fel în lume. Şi prea multe conflicte. Unii, cei care activăm aici, voluntar, acceptăm ca în acest site de nişă să folosim un limbaj ecoliterar şi să ne respectăm unii pe alţii. Cei care nu sunt capabili să respecte aceste minime exigenţe comportamentale, indiferent de talentul lor, nu sunt şi nu vor fi toleraţi pe site (când şi-au făcut cont, au acceptat regulamentul!). Şi aceasta nu este cenzură, că, slavă domnului, internetul este mare şi se pot exprima liber unde doresc. Aşadar mă responsabilizaţi pe mine că unii devin, din varii motive incompatibili cu statutul de membru Europeea? Sau că nu sunt capabili să coexiste cu alţi membri ai site-ului. Să fim serioşi. Mă responsabilizaţi pe mine că alţii nu publică ori nu mai vor să publice aici? În virtutea căror argumente? „desigur, nu doresc învestitura editorială” De ce desigur? Eu, văzându-vă preocupată de acest site, văzându-vă aşa de interesată, aplicată şi sagace şi constatând că vă pasă de Europeea, m-am gândit că sigur vă veţi implica, fie şi ca să facilitaţi manifestarea aici a talentelor pe care le invocaţi şi pe care le regretaţi. Cu un de neînţeles, „desigur” vă derobaţi de o posibilă implicare. Dar nu scăpaţi ocazia de a-mi face un nemeritat proces de intenţie cum că eu aş fi cauza că X sau Y nu doreşte să publice aici. Este drept? Este corect? Este onest? Este moral? Depăşesc faptul că acest site a presupus o anumită investiţie şi nu mică, depăşesc faptul că lunar achit facturi de peste 6 mil. lei vechi pentru funcţionarea site-ului, trec şi peste timpul, este adevărat cam puţin în anul 2008, pe care îl dedic site-ului, trec şi peste cele peste o sută de comentarii critice pe care le-am făcut descoperind şi susţinând talente, nu mai vorbesc de intervenţiile în subsolul textelor, nu mai amintesc de eforturile pe care le fac pentru a menţine ferm linia site-ului şi echilibrul între useri, dintre care mulţi sunt artişti adevăraţi, cu sensibilităţi, orgolii, etc, aşadar trec peste toate acestea şi peste multe altele şi vă întreb sincer: ce vă legitimează să mă judecaţi dumneavoastră? PS1: Întrebarea de mai sus, deloc retorică, se adresează şi altora care au tendinţa de a-şi aroga aerul de inchizitori. Pe care îi rog să nu abuzeze de toleranţa mea democratică. PS2: Oricum oferta mea de a fi editor pe Europeea rămâne valabilă. Depinde de domnia voastră dacă şi când o acceptaţi. Şi vorbesc serios. Chiar am nevoie de editori! Cu acestea zise vă doresc tuturor la mulţi ani. * ”Domnule Cristescu, Aveţi dreptate în privinţa frustrărilor, nu-s convinsă însă că şi în sublimarea lor. Şi, ca să vă răspund într-o frază şi la alte câteva punctări ale dumneavoastră, vă spun că aceste frustrări se referă la calitatea mea de simplu consumator al literaturii atelierelor virtuale. Din această perspectivă mi-am permis să vă scriu, din această perspectivă v-am urmărit site-ul. Şi nu e singurul de altfel. Deschid şi alte ateliere literare virtuale, aşa cum deschid şi cărţile de literatură, aşa cum, firesc, am şi alte îndeletniciri pe lumea asta, că doar nu vă imaginaţi scenariul în care timp de un an am stat doar cu ochii în paginile albastre.:) Şi tocmai ce v-am spus motivul, anume că am găsit pe Europeea oameni talentaţi pe care mi-a făcut plăcere să îi citesc, nicidecum fiind vrăjită de sistemul administraţiei site-ului. Dacă e vorba de pierdut sau câştigat, aveţi dreptate, fireşte, din perspectiva mea, ar fi o părere de rău să nu mai regăsesc postările acestor oameni, cum a fost în cazul lui Ioan Peia de exemplu. Acesta a fost motivul intervenţei mele, pentru că altfel nu sunt războinica luminii şi nici nu vă flutur în ochi paloşul dreptăţii ca să vă tulbur apele albastre ale site-ului, aşa cum, desigur, nu doresc învestitura editorială pe care mi-o oferiţi atât de generos trecând peste cele ce nu mă califică la observaţii.:) Că tot sunteţi un cunoscător, mai puteţi avea în vedere că am articulat nepermis în comentariul anterior „titlu”, am mâncat L-ul de la jalnic şi că dumneavoastră nu ar trebui să folosiţi â la finalul cuvântului, ci î. Vă mulţumesc pentru răspuns şi vă doresc mulţi ani atât dumneavoastră, cât şi Europeei!” ** Rog colegele de pe site să înţeleagă contextualizarea argumentului pentru că, de-a lungul timpului, sunt sigur că vor fi constatat că nu sunt deloc misogin.
	Parcurge cronologic textele acestui autor
	Text anterior Text urmator
	Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

	Comentariile userilor


	Am votat acest text pentru ca mi s-a parut interesant :)
	Postat de catre Andrei Florian la data de 2013-12-28 01:38:27


	"Aspiraţia mea ar fi ca Europeea să lase urme în literatura română şi aceasta este o miză care merită toate eforturile. Aceasta este ţinta."(Em. Crist) Apăi pentru un aşa deziderat trebă muncă, seriozitate şi ştiinţă, stimate dle Corbu, nu flecăreală de radio-şanţ. Nu glumiţe de trotuar. Nu limbaj de macaragii beţi. Iaca de ce, selecţia diriguitorilor musai să fie făcută cu mare grijă şi atenţiune. Este extrem de important ca userii să ştie că sunt judecaţi corect, după reguli nepărtinitoare, de către editori sau cum le-o fi zicînd. Asemenea: să nu li se mai repete idioata afirmaţie pe care o fac aproape toţi aşa-zişii apropitari de saituri: "LA MINE, deci care va să zică, la mine vine cine vrea şi rămîne cine poate!!" Ăsta-i un mod de-a spune: mă doare-n cur de voi! Eu am jucăreaua mea şi fac ce vreau cu ea. Nu cred că e ceva mai jignitor pt un rezident, care, oricum, îşi lasă sufletul pe aici, să se simtă ca un ciorap de schimb. Aspiraţia generoasă de mai sus presupune evoluţie. Iar evoluţia asta, desigur pozitivă, nu este o treabă de veşnică mînuire a pilei într-un atelier şcolăresc, unde maistrul meştereşte piuliţe şi pupă clondirul cu mastică în tătă zîua!... Dorinţa reclamă şi putirinţă de ofevrier.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-05 00:26:34


	Erată: şi de ce au plecat urissş-uriaş marcaufaptul-marcau faptul că că pe acolo - că pe acolo trecuse - trecuseră Am scris dintr-o suflsre şi nu am verificat în casetă, care şi aşa este prea mică. Scuze.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 20:41:08


	Dragă Ioan Peia, Astăzi am aflat. Ieri am aflat şi de ce a plecat Tiberiu Mihuţ şi Gorun Manolescu. Probabil voi mai afla de ce au mai plecat şi alţii. Acum doar s-a terminat, pe canalul "explorer", filmul celor doi piloţi care au zburat cu elicopterul de la Polul Nord la Polul Sud. Au căzut cu elicopterul în Srimtoarea Drake. Totul părea compromis. Au stat 7 ore într-o barca de salvare. Doar un urisş pescăruş alb deasupra lor. Au fost salvaţi. După doi ani au ajuns la Polul Sud. Dacă, de regulă, se tot vorbeşte de pierderi colaterale ei bine pe lângă frumuseţea gestului celor doi am trăit şi un câştig colateral. Ei bine, printre puţinele steaguri care marcaufaptul că că pe acolo trecuse cetăţeni ai statului pe care steagul îl reprezenta, USA, Rusia, am văzut şi Steagul României. Semn că nişte confraţi de-ai noştri trecuseră pe acolo. Superbe mize. Revenind şi gândind pozitiv, draga Ioan Peia nu mai posta nimic din incidentele trecute, că vorba unui alt distins coleg care a suferit pe propria piele "omenia" unor cerberi europeici, agora irascibilizează. Să lăsăm trecutul. Pacea sau armistiţiul se fac între duşmani, nu între prieteni. Aspiraţia mea ar fi ca Europeea să lase urme în literatura română şi aceasta este o miză care merită toate eforturile. Aceasta este ţinta. Acum nu am nicio soluţie. Lasă-mă să mă gândesc. Eventual trimite-mi pe e-mail [email protected] Şi nu uita încercă să te bucuri de fiecare fărâmă de frumos pe care o poţi găsi oriunde chiar şi în cel mai mare dezastru. Gândirea omului liber este cea mai mare forţă.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 20:11:53


	Dle Corbu, Pun sub beneficiu de inventar faptul că nu aţi aflat de conflictul meu etern cu gaşca, în fruntea căreia se află distinsa miruna şi că s-a lucrat în tandem de tandem la boicotarea texteleor şi replicilor mele. Desigur, nu am fost singurul opozant, dar nu doresc să-mi iau libertatea de a vorbi în numele alcuiva. Şi s-a făcut acest lucru într-un triumf deşucheat de cocote isterice! Regret că în acest moment nu am la dispoziţie perla editorială a susnumitei, în care se străduia să mă convingă că eu sunt "o cacamiţă de autor" şi că tot ceea ce scriu merită aruncat la ghenă. Să zicem că asta e părerea ei, iar eu nu trebuie să fac un caz din cestiune. Dar nu pot trece peste faptul că, lucidă cum era, urmare a euforiei bahice în care tocmai poposise, nu a mai avut timp să observe calitatea unui text compilat din cca 12 autori de antologie universală. Pt gustul, cultura şi manerele duduii editor, cei 12 autori, condensaţi în unul singur, erau neşte "cacamiţe"! O să vă postez mîine, poimîine, comul elegant al cocoanii, ca să aveţi un par egzamplu de comportament editorial şi de pricepere în ale preocupărilor tipice! În fine, aş zice că nu are aşa mare importanţă evenimentul, nu eu sunt cel care am dat cu oiştea-n gard... Important este faptul că există partipriuri mult prea agresive, care fac din sait un fel de administraţie de tip ev-mediu, în care reprezentanţii camarilei îşi fac de cap în umbra scaunului senioral. Ziceţi că v-a ajutat? Cunosc un mod foarte cinic de "ajuta" un sus/pus, - fie pt a-l duce la pieire, fie pt a-i forţa, afectiv, deciziile, astfel încît orice trăsnaie a consilierilor să fie trecută cu vederea. Ceea ce, desigur, s-a şi întîmplat. Degeaba o daţi cotită, că... să vezi, că... de fapt, că aia... că ailaltă..., la un moment dat începe să se vadă cu ochiul liber cum îi apăraţi, cu disperare, pe făcătorii de rele, inventînd fel şi fel de circumstanţe atenuante. Că ei, săracii!, sunt, de fapt, neşte mieluşei ai domnului, dar răi sunt cei care-i provoacă! Desigur, de cînd lumea şi pămîntul, vinovat e cel care nu se fereşte din calea glonţului, nu degetul celui care apasă pe trăgaci sub oblăduirea atotputernicilor... Chiar şi acum: propuneţi un... ARMISTIŢIU! Pe scurt, un mod de a vă declina sarcina luării unor măsuri drastice, absolut necesare pt a da credibilitate voinţei de schimbare. Personal, nu văd în armistiţiul ăsta decît o zamă-lungă, menită a prelungi agonia muribundului încă o vreme. Între mine şi gaşca mirunei duma, cel puţin, nu va exista nici un armistiţiu. Niciodată. Pun această problemă, urmare a ofertei pe care mi-aţi făcut-o. Altcum, e cert că şi fără mine,- am destule de făcut! - universul se va roti în acelaşi sens, iar Europeea va continua să fie, indiferent cum. Prin urmare, cel puţin eu nu semnez nici un armistiţiu. Dacă doriţi să revitalizaţi saitul, după a mea umilă părere, nu aţi găsit calea fericită.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-04 19:07:44


	no, mai bine ma fac ca ma-mpiedic. prea multa vorbarie, eu mi-am schimbat nick-ul, sa vedem cine mai schimba ceva pe-aici!
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-04 13:36:42


	Distinse Geo Doja (????) "am extras esenta cea buna din comentariile dvs, am umplut doua pagini cu notite. si-acum ce fac?" Ar fi soluţia să le publicaţi, dar asta înseamnă să repetaţi cee ce crede domnia vostră că ar fi esenţa, şi nu ştiu la ce ar folosi. Că originalul se află chiar aici în subsolul acestor pagini. Poate aşa cum le spun eu uneori studenţilor mei "repetitia mater...repetitiorum" O altă soluţie ar fi să procedaţi ardeleneşte, adică să ni le aduceţi la cunoştinţă secvenţial aşa îcât prin 2050 să luăm cunoştinţă de tot. Distinsul Liviu vă poate spune parabola "ţuşti" Ar mai fi şi soluţia, dacă sunt argumentele dvs. pur şi simplu să le publicaţi şi să fiţi pregătit de reacţii, dacă vor merita. A propos nu mi-aţi dat până acum, nici un argument VALID referitor la suţinerile Elenei Marcu! Şi nu v-aţi schimbat nici nick-ul. Nu vă apasă povara suferinţei acelui martir al neamului? Cu simpatie.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 13:15:23


	PRECIZARE Când am spus "mă voi gândi la o soluţie" am avut în minte o soluţie pacifistă, un fel de armistiţiu. Pentru că Europeea nu are nici mijloacele să facă investigaţii şi nici nu-şi propune să administreze dreptatea între membri. De altfel, este de la sine înţeles că audiatur et altera pars este un principiu care ar trebui să fie unanim acceptat. Putem discuta ce să facem pe viitor însă aşa cum eu nu impun nici un fel de constrângere nu pot accepta la rându-mi nici un fel de constrângere ori condiţionalitate.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 12:35:44


	Ioan Peia, Grea problemă mi-ai pus. Sincer nu am ştiut că ai un conflict personal şi cu dima miruna. Este intr-adevar editoare si m-a ajutat f mult. Insa, iata, apar fapte pe care nu le-am stiut. Am mai primit mesje zilele acestea care reclamau "neomenia" site-ului deşi eu am făcut de multe ori apel atât la adresa editorilor cât şi a unor "cerberi" ai site-ului, să fie prietenoşi dacă pot iar dacă nu măcar să se abţină. Mi s-a explicat, cred eu cu sinceritate, cum că din această cauză au plecat mulţi de pe site. Editorii pot confirma, eu nu le-am impus nicio politică. Au avut şi au libertate absolută. Pur şi simplu le-am acordat încredere şi i-am rugat să respecte regulamentul adică să valideze sau să invalideze textele care sunt în limita regulamentului. Atât. Dacă îşi vor fi depăşit atribuţiile regret. Şi, cred, era bine să fi fost sesizat. Mă crezi ori nu 2008 a fost pentru mine un an infernal. Dacă ţi-aş spune ce am făcut ai crede că mă laud şi că oricum a fost inuman. Sper ca anul acesta să am mai mult timp. Mă voi gândi la o soluţie. Revin pt Andrei Florian, A fost o vreme când recomndarea pe care un user care "garanta" oarecum pentru altul era suficientă pentru ridicarea nivelului. Ei bine s-au format grupuri care au avut consecinţe nefaste asupra site-ului. Aspiraţiile mele sunt mari, constrângerile multe, iar interacţiunea comportamentală a unei aşa de variate de useri cu niveluri de pregătire, inteligenţă. etc. aşa de diversă şi de imprevizibilă în raport cu exigenţele site-ului încât problema devine extrem de complicată. Oricum sunt optimist şi sper să găsesc soluţii optimizate.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 11:55:45


	apropos de "no amu", un de-al nostru ardelean cu soacra-sa, pe drum, i-apuca ploaie mare, tunete, fulgere, trasnetul cade, zice "no!", inca un trasnet pe un copac in apropiere, "no!", trasneste pe soacra-sa, "no, aşe!" et in Arcadia ego... Liviu, cu respect à part
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-04 11:53:26


	Andrei Florian, Nivelul NU reprezintă nivelul valoric literar al cuiva ci instrumentele, facilităţile, sculele, pe care site-ul le pune la dispoziţia membrilor interesaţi, pe măsura ce aceştia confirmă, că şi-au însuşit regulamentul şi îl respectă. Este, dacă vrei, un mecanism imunitar al site-ului. Acum câtva timp iniţasem un forum. Ei bine, minţi odihnite şi diabolice, au imaginat programe şi au legat fiecare secţiune a forumului de site-uri porno. A trebuit să dezactivez forumul. Ar fi frumos ca fiecare nou user să fie tratat de nota 10 şi abia în urma eventualelor atitudini, premeditat neregulamentare, să i se scadă nivelul. În interacţiunile mele comportamentale aşa procedez. Însă acolo am posibilitatea reacţiei imediate faţă de preopinent iar, doamne fereşte, nu mi s-a întâmplat încă, în cazul în care prin limbajul meu, prin ton, etc. nu pot să menţin gesturile sau actele comunicaţionale în limitele decenţei, am opţiunea retragerii fără menajamente. Aici? Aş mai adăuga o posibilă nouă utopie în arsenalul Europeei. De aceea am adoptat acel algoritm de acordare a nivelului.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 11:39:24


	dragi doamne, domni, liviu, Postat de catre Geo Doja Asta sună cam aşa: dragi doamne, domni şi ţărani ardeleni :)) No, amu...
	Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-04 11:34:25


	Allandalla exista cel putin virtual. Initial si eu am avut dubii însă google ştie tot. "[email protected]" http://www.poezie.ro/index.php/author/11149/index.html
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-04 11:26:39


	Ce să faci!... să aştepţi tragerea pe roată!
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-04 11:19:56


	dragi doamne, domni, liviu, am extras esenta cea buna din comentariile dvs, am umplut doua pagini cu notite. si-acum ce fac? ramane cum ne-am inteles? no fain. PS allandalla , daca existi, da-mi un semn! (macar un @, ceva... please)
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-04 11:16:17


	Andrei sau Floriane, - (că nu pot intui care îţi e numele adevărat şi, de fapt, nici cine eşti, în realitate!...), Dar amîndoi ştim că atunci cînd admiţi compromisuri pe care, în sinea ta, le-ai considera înjositoare, înseamnă să-ţi pierzi respectul de sine. Ori respectul de sine nu este numai dezideratul meu. E de presupus că îl mai au şi alţii. Şi vor înţelege exigenţa. Sigur că nu e singura persoană care nu are, nici în mînecă, nici în clin, cu munca de administrare. Dar ea, în mod special, a arătat că, deseori, nu-i lucidă şi e incapabilă să se desprindă de subiectivism, pe care-l exersează cu aplomb, funcţie de amicii şi inamicii ei dimprejur. Mai mult, a demonstrat şi o catastrofală incapacitate de a evalua un text. În plus, scrie ca un automat de cafea căruia i s-a blocat rotiţa de mărunţire: împătrăţit! Şi le induce, acelora ce se pricep mai puţin, false judecăţi. Apoi, este firesc ca, atunci cînd vrei să remaniezi un guvern, unii miniştri să dispară. Care anume? Cei care au dovedit lipsă de tact şi au gafat impardonabil. Dacă nu faci asta şi te încăpăţînezi să-l menţii în funcţie, atunci se demonstrază, odată mai mult, că spiritul de gaşcă va dăinui pînă la alegerile anticiptae. Numai dacă nu se profilează, încet-încet, o mică şi frumoasă dictatură! Ura!
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-04 10:51:31


	...Nene Peia, si eu si dumneata, stim ca literatura, sau exprimarea ei pe acest site, nu sta in persoana nomilalizata de dumneavoastra. Hai sa nu conditionam exprimarea literara in raport direct cu prezenta sau absenta persoanelor dragi noua :) Mesajul allandallei, in raducere libera, ar suna cam asa: " Ce mult imi lipseste sa il citesc Ioan Peia, indiferent de modalitatea literara in care gaseste de cuviinta sa o faca "...literara as sublinia eu.. :)
	Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-01-03 23:12:34


	Bordaşe, Eu nu beau. Şi te văd cam vesel! Nu'ş de ce?!
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 22:30:09


	Nu ş'ce se-ntîmplă, da' toată lumea e confundată azi. Ba Radu, ba Ioan Peia, ba Adriana... Mai mult, Ioan Peia n-a revenit, deşi e pe aici, alţii au revenit fără să plece. Iar Label Black se întreba dacă mă simt bine. Eu, da. Alţii par mai afectaţi. O fi efectul prelungit al şampaniei...
	Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2009-01-03 22:27:34


	Floriane, Mă confunzi! Sincer.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 22:00:06


	Domnule Peia, lasati ifosele de primadona si va rog sa reincepeti sa postati aici. Domnule Stefanescu, cred ca v-am confundat.Era vorba despre un personaj cu umor fin. Domnule Cristescu, cu tot respectul cuvenit gazdei, va asigur ca nu ma consider satisfacut de raspunsul cu privire la democatie si nivelurile de acces care coincid cu nivelurile de penitenta pe acest site. Cat priveste valoarea unui autor, eu am incredere in cifrele care reflecta vanzarea de carte. Este cert ca un autor cu numele de Paunescu poate naste fiori pe spinarea multor nostalgici, dar, daca judecam dupa optiunile copiilor nostrii, eliberandu-ne de corsetul ecoliteratrii, si daca judecam dupa succesul de carte vanduta, singurul care poate da masura valorii universal recunoscute este succesul de piata. Restul nu poate fi considerat decat balet ecoliterar. Allandalla nu a facut altceva decat sa traga de semnalul de alarma prin care isi arata regretul sau revolta ca autori valorosi precum domnul Peia, Stefanescu(indiferent care o fi fost acela), Adriana Giurca...etc :),sunt din ce in ce mai putin vizibili din cauza unui regulament care ii sufoca. Atat, si nimic mai mult! Eliberati site-ul si veti avea revelatia renasterii acestuia. Cu respect, Zexe.
	Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-01-03 21:52:37


	Ar fi o glumă şchioapă să facem chiar şi cea mai nevinovată aluzie la Cărtărescu. Personal, am convingerea ca este cel mai talentat, în primul rînd, şi cel mai mare autor din literatura română. Cît priveşte oferta făcută, dacă este ea serioasă, eu am această inmfimă condiţie: să dispară miruna m. duma din cadru. Nu pot oficia în prezenţa cuiva care joacă tontoroiul pe sait şi crede că este aleasa templului! Vreţi seriozitate? Căutaţi seriozitate şi eliminaţi, pe cît posibil, spiritul de gaşcă. Pe obiectivitatea mea poate conta oricine.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 20:22:32


	Ştiu bine ce este literatura. mult mai bine decat iti imaginezi. Sigur există şi interpretări provinciale. Însă standardul îl dă dicţionarul. N-ai înţeles nimic din topicul cu "vreun Cartarescu". Nu evaluarile mele ci reactiile userilor la un text in sine faraă aura personalitatii. Stii bine cati "mari" autori au fost impusi cu pompa si acum nu se mai stie nimic de ei. Alti editori nu am. Daca te tentează iti fac oferta.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-03 20:08:35


	A, şi am uitat! NU am revenit deloc. Nu voi mai posta aici texte în condiţiile în care nu există editori serioşi, competenţi şi obiectivi, care să fie în măsura a face despărţirea dintre bun şi rău, dintre seriozitate şi joaca minoră de copii tîmpiţi, educaţi prin docuri. Iar cînd primul editor care va dispărea va fi "cacamiţa", atunci, da, e un semn că lucrurile se vor mai limpezi. Pînă atunci nu cred o iotă. În plus, m-a distrat ceva: cine să posteze aici ca să-şi dovedească valoarea, dle Corbu? Cărtărescu?!!!! Mi se pare mie sau domnia-voastră faceţi glume sinistre şi vreţi să fiţi recunoscut drept cel mai bun autor de bancuri al secolului!!?
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 19:53:01


	Pe aici, sălciu are primă semnificaţie de apă lipsită de calitatea de a spăla, nu se referă, musai, la gustul însoţitor, care e un fapt secundar. Un fel de apă nătîngă care-ţi face părul clisă. Noţiunile nu-s bătute-n cuie. Leşioasă este, iarăşi, o referiţă legată de aspectul apei în cauză, aspect care implică imposibilitatea de a o folosi: apă fleşcăită, impură, gregară. În acest context, insipid vine să completeze celelalte caracteristici negative, stimate domnule Corbu. Literatura nu este exerciţiu de logică aplicată. Şi, ca atare, nu primesc lecţii de semantică.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 19:43:58


	Andrei Florian "Va suna vreun Cartarescu, vreodata, sa va roage sa ii evaluati conduita, limbajul, sau calitatea textelor publicate in vederea acordarii unui nivel decent?" Dacă vrea să-şi măsoare adevarata valoarea textuală şi nu pe aceea facilă umflată cu pompa mediatică a monopolului de "gaşcă", îşi deschide un cont cu un pseudonim şi constată reacţiile asupra "textului" în sine, fără conotaţiile convenţionale legate de poziţia socială, apartenenţa la grupuri de susţinere, etc. A propos crezi cumva că în Uniunea Scriitorilor sunt nonvalori? Cu privire la Elena Marcu, dacă acceptă, oferta se menţine. Că m-a supărat, i-am explicat, i-am replicat sper să fi înţeles şi ea ceva, am înţeles şi eu câte ceva din pledoaria domniei sale şi cred cu sinceritate că am putea colabora. Că doar n-o să ne duşmănim dintr-o dispută.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-03 19:34:33


	Zexe, imi pare rau sa te dezamagesc dar refuz sa fac parte din categoria femeilor care simuleaza. Orice. Daca nu ai nimic impotriva. M-a flatat. Ce sa caut io printre genii? :)
	Postat de catre . Fiinta la data de 2009-01-03 19:33:03


	"gargară sălcie, leşioasă şi insipidă" "sălcie şi leşioasă" în context, fac trimitere la "gust" iar copulativa introduce o categoremă din aceeaşi specie, adică a gustului. Nu se introduce sensul derivat al cuvântului, "insipid". Se produce astfel un efect hilar de autocontradicţie în sensul că sintagma îşi conţine propria contradicţie respectiv "sălcie şi leşioasă fără gust". Aceasta este contradicţia. De altfel insipid chiar asta insamnă din perspectiva "gustului" adică fără gust. Dacă se voia tautologie sau redundanţă trebuia să aibă aceeşi semnificaţie sau măcar una similară cu "sălcie" şi "leşioasă". Abia sensul derivat "dulceag" ar putea răspunde aceste exigenţe. Nu este nici antiteză, nu este nici o exprimare dihotomică, nici hiperbolă, nici un alt procedeu stilistic. Este pur şi simplu o autocontradicţie în sensul cel mai limpede, clar, străveziu şi tranasparent, posibil, ca să mă exprim, exemplificativ, tautologic,redundant şi pleonastic. Pour les connaiseurs... Tot astfel pot explica vulnerabilităţile fiecăreia dintre nereuşitele semnalate. Cum la fel pot explica şi reuşitele. Cred totuşi că este suficient. Însă problema este alta: eu nu ştiu şi o spun cu sinceritate, ce reproşuri ai să-mi faci. Ce revendicări ai. Că nu-mi amintesc să-ţi fi făcut ceva rău. Eu insist şi-ţi spun bine ai revenit şi bucură-te de lucrurile frumoase pe care ţi le oferă Europeea şi ignoră-le pe cele care nu-ţi fac plăcere. Ce omagiu mai mare decât pledoaria Elenei Marcu ţi-ai fi putut dori? Ei bine pe Europeea, aşa cum este ea, l-ai avut. Eu găsesc partea frumoasă sau, mă rog, fărâma de frumos din toate înâmplările. De exemplu, chiar dacă m-ai tratat cu un pamflet, mă bucur că ai revenit şi am apreciat viziunea ta asupra "ecoliteraturii" mă bucur că, deşi m-a atacat Elena Marcu a demonstrat că-i pasă într-un fel de Europeea, şi aşa mai departe. Ştiu suferinţa înnobilează însă excesiva suferinţă şi victimizarea pot didtruge. Şi este păcat. Sunt atâtea de făcut întru şi pentru literatura română încât aceste războaie de gherilă, cu mize mici nu reprzintă nimic altceva decât pierdere de timp. M-am adresat la persona a II-a şi te rog să o faci şi tu la fel în speranţa unei comunicări sincere.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-03 19:26:17


	Andrei Florian, bine ai coborat printre muritori, si la multi ani! (acestea fiind zise, lamureste-ma si pe mine ce ai vrut sa spui aici): "Stefanescu a fost mai prudent, a facut cateva figuri de balet stanjenitor de stangace, dar a fandat frumos spre final. Banuiesc ca IBG te priveste cu o oarecare circumspectie (dat fiind faptul ca stie despre tine ceva mai mult decat ceilalti), iar domnul Cristescu chiar te-a luat in serios cand ai declarat ca aspiri la postul de editor." poate e vorba de A. Stefanescu, M. Stefanescu, sau cine stie cine. cred ca ma confunzi.
	Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2009-01-03 17:06:51


	Depunînd „multă pasiune” şi fiind, în acelaşi timp, mai mult absent decît prezent, - după cum declară, cu nonşalanţă complet lipsită de… „contradicţie”, prea distinsul Mare Ierarh Corbu-Cristescu – iată că iese la rampă să mai facă o demonstraţie de curs de Logică… fără logică. Context în care încearcă, la fiecare pas, să ne convingă că „a demonstrat, a demonstrat, a demonstrat”, - exemplu demn de alura militantă a unui sofism marxist care ne îndemna, tovărăşeşte, pe vremuri, să „învăţăm, învăţăm, învăţăm”! Dar cum „învăţarea” marxistă s-a dovedit, în cele din urmă, un monstruos plagiat universal al cugetării şi practicii sociologice, tot aşa şi „demonstraţiile” onorabilului domn Cristescu-Corbu: simple afirmaţii litera(le), gîlgîind de autosuficienţă şi subţirime demonstrativă, - un hilar plagiat al ideii de a genera şi susţine un demers cultural serios, cum ar fi putut fi Europeea. Dar cum nu este şi nici nu va fi, în vecii vecilor! Scăpat din chingile Marilor Obligaţiuni Profesionale, care, nu-i aşa? sunt cu muuult mai importante decît flecuşteţul de sait moşit de Domnia-Sa în Marea-i Generozitate Academică, generozitate hrănită, din plin, de generozităţi colaterale, iată că, profitînd de hiatusul festiv din ultima vreme, s-a insinuat ceva mai mult pe pajiştea azurie, dînd, oracular, sfaturi în stînga şi în dreapta şi împărţind, hermeneutic, atenţionări şi premii, ca un Mare Priceput ce se află. A început cu dăscălirea abundent-sfătoasă şi fals-amicală a Elenei MARCU. Nu e treaba mea să mă vîr, inoportun, în ciorba altuia, dar nu am putut să nu observ confruntarea dintre un realism de bun-simţ şi gargara stufos-academică a onorabilului. Dar pînă la a mai comenta cîte ceva din sapienţiile epocale ale dlui Corbu-Cristescu, să trecem, scurt, în revistă, obiecţiile savante ale domniei-sale, vizavi de comul meu anterior. Zice Domnia-Sa, sub un monumental „QED”, avînd, ca subtitlu: „Nereuşite”. De-ale mele, evident!! Zice, deci: 1. „gargară sălcie, leşioasă şi insipidă” - ori sălcie, leşioasă ori insipidă. Pare o autocondradicţie. (Em. Crist.) - Toate, pe rînd, şi la un loc, onorabile domn! E un porcedeu stilistic obişnuit, care vrea să accentueze o anume sugestie. Unde vezi, matale, contradicţia? Şi încă…auto! Auto… nu e, dle Cristescu, căci la auto…contradicţii, în patru timpi şi mega/cilindree, te pricepi matale mult mai bine! Eu nu o văd, nici dacă o caut cu lumînarea, contradicţia asta! Poate e doar contra… dicţiei domniei-voastre, ceea ce e cu totul altăceva! A, dacă ai fi zis că are tentă uşor redundantă, că are aer tautologic, da, parcă aş mai zice că nu baţi apa-n piuă degeaba. Dar aşa? „Autocontradicţie” - vorbă să fie!... 2. „ca o plachie de moluşte”-unii susţin că dacă peste o plachie se aşează şi o moluscă bine făcută rafinamentul culinar ar fi deosebit. Să se fi vrut a fi un compliment? (Em. Crist.) - Cunosc o mulţime de oameni normali la cap, cărora, dacă le propui un prînz copios, cu „plachie de moluşte”, fac, subit, gălbinare. Dacă matale consideri că e o fineţe culinară, nu ai decît. În viziunea mea, nici că poate fi conceput ceva mai stimulator de vomă abundentă. 3. „a se aplica oricui, în afara puradeilor zvăpăiaţi ai domniei-sale” – neadevăr. Mie n-am cum să-mi aplic pentru că nu încalc regulamentul” (Em. Crist.) - Nu. Domnia-ta nu calci regulamentul, onorabile domn, pentru că nu ai ce: l-ai făcut varză! 4. „găşcuţii de cartier”- banal. Europeea merita mai mult. Ia să facem noi un raţionament: dacă un discurs de tip „gargară sălcie, leşioasă şi insipidă, ca o plachie de moluşte”, a putut conduce la o aşa reacţie, aproape disproporţionată, numai găşcuţă de cartier să fie Europeea? Mă declar nemlţumit.” (Em. Crist.) - Banal, desigur. Cine poate găsi, într-o altfel de găşcuţă, decît o banalitate agresivă, de tip bahico-balcano-manelist? În fapt, detectez aici o parşivă încercare de a stîrni reacţia adversă a tuturor membrilor saitului împotrivă-mi, sugerînd, inabil, că eu aş fi asimilat întregul nat “găşcuţii” ăleia!... Să fim serioşi, ştii matale despre ce “găşcuţă” e vorba, iar dacă îţi permiţi să înregimentezi toţi membrii sub pălăria unei astfel de noţiuni, tocmai aici ţi-ai trădat gîndurile. 5. “„către intruşii răzvrători care îi subminează autoritatea dăscălicească”- prejudecată. Aspiraţia mea, pe care am şi testat-o este ca Europeea să „funcţioneze” autonom. (Em. Crist.) - Funcţionează Europeea “autonom”, ca şi marionetele de la circ! Autonom, - adicătelea la bunul plac al unui oareşcare editor, cu aere de jupîn pe tarlaua boierească, supus, în mod exclusiv, propriilor capricii şi care, cu ceva vreme în urmă, califica o duzină de autori universali drept o “cacamiţă de autor”, crezînd, astfel, că mă va jigni pe mine! A dat cu oiştea în gard, dovedindu-se Ea, impozanta editoare, o “cacamiţă” de editor!! Şi, apropo de asta: dacă voiaţi să dovediţi că sunteţi departe de spiritul primitiv de gaşcă, aţi fi sancţionat-o pe madamă pentru nepricepere şi rea-voinţă. Vioaia editoarea vă reprezintă şi, deci, vă compromite prin atitudine şi comportament. Dar nu! - aţi preferat să vă faceţi că plouă abundent, onor dle Corbu, şi s-o lăsaţi pe madamă să-şi facă mendrele în continuare. Să-i fie de bine, că de rîs s-a făcut îndeajuns! Făcîndu-vă, implicit, şi pe domnia-voastră, - “bine/intenţionatul” păstor de oiţe rătăcite! 5. „El şi numai El”,-problema nu este la mine. Eu nu am astfel de frustrări.” - Nu. Frustrări nu aveţi, Doamne, fereşte! Doar o grandilocvenţă neroniană, demnă de Domus... Europeea! 6. “„gălăgioşi ca şatra”- una că nu ştiu cum este şatra gălăgioasă, a doua că este discriminare iar a treia, îmi pun câteva întrebări: o fi de rău, o fi de bine? S-o fi referit la filmul celebru? - Nu ştiţi cum arată o astfel de şatră? Vaaaai, domnule Corbu, dar nu e nevoie decît să mai trageţi cu ochiul, din cînd în cînd, pe la unele televizii, să vedeţi şi domnia-voastră cum ne bat balabustele fesele lor princiare în faţă şi cum ne-arată deştul mijlociu, într-o verticalitate triumfală, demnă de marile spirite, comentînd ceva în genul următor: “Ne-aţi nonorrrocit famelia cu RRRomânia voastră! N-avem treabă cu voi, n-aveţi legi să ne dea şî nouă o pensie, acolo, să ne protejeze! Mă f... în RRRRomânia voastră!” (Am reprodus doar partea cea mai decentă a discursului rrromanesc!) Aşa e, mînca-ţi-aş, faceţi asta tot timpul, iar noi, rrrromâni cum-se-cade, deh! vă înghiţim fasoanele şi infracţiunile, pe nemestecate, să nu ne acuză lumea de rasism! Mai ridicaţi-vă fustancele şi plesniţi-vă bucile, în semn de apreciere, c-o merităm. Aşa o arată o şatră, mr. Corbu-Cristescu, dacă nu ştiaţi. Eventual, vă pot servi eu nenumărate exemple de integrare ţigănească, să vă completaţi cunoştinţele tematice. În fine, aş fi continuat, amendîndu-vă altecîteva afirmaţii pe care le faceţi, cu o nonşalanţă demnă de Nastratin Hogea, dar nu vreau să ard gazul, că auzii că rusnacii ni-l cam tăiară. Poate ne ajută conlocuitorii cu ceva producţie internă, iţită dintre bucile lor radioase!!! Cît priveşte strîngerile de mîini, ca român, am încă vii, în minte, Yalta şi cu Malta, cei doi stîlpi evropeeni de la intrarea templului lui Solomon, aşa că sunt geru de convins.
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-03 16:41:56


	Allandalla, in primul rand doresc sa iti urez un "bine ai venit" pe site-ul Europeea. Am coborat de curand din munti si doresc, inainte sa continui comentariul, sa va urez, tuturor, LA MULTI ANI SANATOSI! Ma bucur sa te gasesc aici dar m-as bucura mai mult daca ai accepta, la insistentele domnului Cristescu, sa fii editoare. Nu cred ca mai este necesar sa argumentez motivul pentru care imi doresc asa ceva, nu? Nu pot sa nu remarc, oarecum amuzat, ca tocmai Ioan Peia nu a inteles mesajul tau pertinent exprimat. Chestia asta m-a amuzat tot atat cat m-a si mirat, pentru ca, de regula, domnul Peia nu confunda mesajele care ii sosesc. Stefanescu a fost mai prudent, a facut cateva figuri de balet stanjenitor de stangace, dar a fandat frumos spre final. Banuiesc ca IBG te priveste cu o oarecare circumspectie (dat fiind faptul ca stie despre tine ceva mai mult decat ceilalti), iar domnul Cristescu chiar te-a luat in serios cand ai declarat ca aspiri la postul de editor. Despre bucuria intrevederii cu Adriana Giurca nu pot sa spun decat ca puteati sa simulati mai bine spectacolul bucuriei. Domnule Cristescu, desi este oarecum fireasca, reactia dumneavoastra fata de un simplu user a fost exagerata. Allandalla chiar a fost sincera si nu a urmarit sa va ridice site-ul in cap. Nu este prima persoana care spune ce spune despre Europeea, dar se numara printre persoanele care stiu sa articuleze perfect ceea ce doresc sa spuna. Ceea ce nu stie Allandalla este ca Europeea nu este un proiect flexibil, perfectibil, sau supus dezvoltarii. Europeea este asa cum am gasit-o si banuiesc ca asa va si ramane, nu? ...ca o borna kilometrica(cat de poetic pot fi uneori!). O cunosc foarte bine pe Allandalla, iar, daca prin jocul intamplarii va ajunge sa fie editor pe Europeea (lucru de care ma indoiesc serios ca ar fi dorinta ei intima), sunt convins ca acest site literar nu va avea decat de castigat. Nu contest ca trebuie sa existe un regulament, dar acest regulament sa vina in sprijinul userilor, sa ii motiveze sa publice. Nivelul cu care se inscrie pe acest site orice user ordinar ar trebui sa ii ofere toate facilitatile. Prezumtia ca acestia nu sunt tot atat de buni precum dumneavoastra, sau ca sunt tot atat de indisciplinati precum cei pe care ii pedepsiti dumneavoastra, este nedrept si nedemocratic, ca sa nu spun ca este cenzura "oarba". Dar sa ne inchipuim ca apare unul, oarecare, pe Europeea, care se semneaza Mircea Cartarescu. Conform regulamentului ar trebui sa aiba un nivel scazut, iar textele si comentariile celui ce semneaza Cartarescu vor trebui sa astepte bunavointa unui editor care sa evalueze cat de ecoliterar scrie acesta. Cei mai multi vor gandi ca este o clona... cum sa vina tocmai Cartarescu sa suporte umilinta unui nivel mai scazut ca al meu, spre exemplu. Dupa un timp, plictisit de perioada (extrem de lunga pentru acest secol) dintre publicare si aparitie pe site, Cartarescu ar trebui sa va roage sa ii acordati privilegiile unui nivel suficient de ridicat astfel incat textele si comentariile sa ii apara in timp real, asa cum este si firesc. Intrebarea este: Va suna vreun Cartarescu, vreodata, sa va roage sa ii evaluati conduita, limbajul, sau calitatea textelor publicate in vederea acordarii unui nivel decent? Cand pun aceasta intrebare pornesc de la ideea ca orice nou venit pe acest site are nivelul "de pedeapsa", fara sa fi facut nicio abatere de la regulament. Priviti-o pe Allandalla! Este inocenta!:) Cu respect, Zexe.
	Postat de catre Andrei Florian la data de 2009-01-03 16:28:02


	Distinsă Elena Marcu, Spuneţi „că de la una am pornit şi la alta s-a ajuns.” Să vedem: 1. În prima dvs. intervenţie, deci de unde s-a plecat, în esenţă, spuneţi pentru care autori deschideţi site-ul Europeea:”Ioan Peia, Radu Ştefănescu, Ioana Barac Leonard Ancuţa Adriana Giurcă, AAA Zexe,” V-am demonstrat că este exclusiv opţiunea lor dacă publică sau nu pe Europeea. 2.„nu faceţi decât să vă bateţi dumneavoastră joc de site şi de literatură. Sau ecoliteratură. Userii fac şi dreg, dar când veniţi să cereţi explicaţii şi mai ales să cereţi să ştiţi cine a început, mă umflă râsul. Domnule, chiar nu sesizaţi ridicolul discursului? Ce faceţi?! Doriţi să scoateţi la careu userii indisciplinaţi să le scădeţi nota la purtare? Tocmai aţi făcut-o, de altfel, cu marele maestru, curat murdar, coane Fănică! Wake up!” V-am demonstrat că nu-mi bat joc de site şi de literatură şi că, în virtutea prevederilor regulamentului şi a obligaţiilor pe care mi le-am asumat, aplic litera şi spiritul regulamentului. Sunt un om extrem de ocupat. Acum, efectiv m-am răsfăţat cu timpul, profitând de această vacanţă prelungită. Am spus-o de nenumărate ori: nu citesc, nu am timp să citesc şi nici nu-mi propun să citesc tot ce se scrie pe site. Este firesc aşadar ca atunci când constat încălcarea regulamentului, ori când sunt sesizat de o astfel de încălcare, să mă informez, pe de o parte, în baza principiului „audiatur et altera pars” să văd punctele de vedere şi să văd, pe de altă parte, ce este de făcut. Şi fac toate acestea cu calm, toleranţă, în spirit democratic şi cu fermitate. Răsfoiţi orice manual de management şi veţi constata astfel de proceduri. Altfel site-ul chiar ar putea deveni „bătaia de joc” a cuiva. Şi, ca o paranteză, vă spun că am primit pe e-mail, reacţii pozitive la acest mod de a proceda şi la calitatea site-ului. Ştiu că informatic site-ul are multe păcate, ştiu şi ce ar trebui să fac, însă lipsa de timp nu mi-a permis să soluţionez aceste probleme. Am scris şi în editorialul „La mulţi ani” despre aceasta. Poate anul acesta. Vă reamintesc faptul că pentru a pune capăt unei dispute în care protagoniştii ajunseseră la invective şi injurii am postat topicul „Jalnic” topic având rolul unei atenţionări discrete. Ba chiar să menajeze orgoliile, etc. Aţi observat reacţia. Unul dintre protagonişti a înţeles, şi-a prezentat scuze şi a scăpat de sancţiune. Celălalt a continuat şi a insultat şi site-ul. Sunt om, am depus pasiune şi nu numai în acest site, şi atât pentru mine cât şi pentru toţi cei care activează aici, am obligaţia să asigur respectarea regulamentului. Obligaţie de care nu m-am derobat şi care, atunci când argumentele logice nu mai sunt suficiente presupune, aplicarea cu fermitate a sancţiunii. Orice manual de management vă va putea oferi detalii. Altfel lucrurile ar lua-o razna. Consultarea colegilor de pe site m-a ajutat enorm. În mare iată principalele reacţii: „Deşi nu sunt eu cel care a aruncat prima piatră/bolovan, îmi cer scuze celor care au asistat, fără voia lor, la tot acest "circ extra-literar"! Sper că, de-acum încolo, se va putea discuta, literar, pe texte, folosindu-se tonul cel mai civilizat cu putinţă!” „BUTONUL E LA DVS.! Cel de pe Europeea - ATELIER LITERAR - restul, este nesemnificativ, sau istorie... nu?” „Emanuel, toate astea se intampla datorita unui regulament pe care ai promis ca-l schimbi cam de vreun an (de asta iarna).” „Ma bucur, totusi, ca ati fost sesizat sau v-ati auto-sesizat, nu stiu, cred ca, vorba lui Carpe Diem, e simplu sa vedeti cine a incalcat regulamentul, cat si cum, daca vreti un "hint", vi-l recomand calduros pe dl Florin Radulescu, campion de limbaj "ecoliterar".” „Eu spun că (şi) de aici se trage. Prea multe ocazii pentru circumstanţe atenuante, acolo unde circumstanţele se remarcă doar prin lipsa lor desăvîrşită. Care ar fi circumstanţele, juridic vorbind? O fi fost vinul prea tulbure, şi domnii poeţi nu-şi pot alina arsurile stomacale decît înjurînd birjăreşte? Astea nu-s circumstanţe atenuante, ci agravante. Precum conducerea cu damful de pălincă în nas. Ba e Paştele, ba e Crăciunul, iar între ele prea multe zile de post, cînd, nu-i aşa, trebuie să fim nu doar cumpătaţi (de-aia e post) ci şi înţelegători... Radu are dreptate. Carpe diem, la fel. Regulamentul. Adică, nuiaua, nu vorba bună, atunci cînd ea nu mai poate acoperi larma.” „Europeea, Europeea... stranie si plina de pasiuni, gheasta si foc la un loc, zona albastra care poate crea dependenta. Domnule Cristescu, poate nu ar strica cateva legi mai clare in aceasta democratie, tocmai datorita faptului ca acei care iubesc acest site nu pot sa nu fie marcati de plecarea unor autori foarte, foarte buni. Radu Stefanescu a spus niste nume... Sunt total de acord cu el.” „Ce parere aveti dle Cristescu de bataia de joc la care este supus saitul? Va place cum arata prima pagina a europeei? Halal! :(„ „Sa nu facem procese de intentie...Poate sa fie oricare dintre noi, cei cu nivel minim 100...Oricum, pentru mine e clar ca mesterul Cristescu a scapat cam de multisor haturile site-ului din mana...Cred ca e timpul sa-si scoata la licitatie jucaria...Eu ofer o ceapa degerata...Da cineva mai mult?!” „Rudy, dacă situl era al meu, erai deja persona non grata pentru oferta de mai jos” Aşadar, am aflat ce s-a întâmplat, cine a început, cum s-au derulat lucrurile, am văzut poziţia protagoniştilor şi mi s-a sugerat şi ce ar trebui să fac. Iar eu în limita regulamentului am luat decizia de a reduce nivelul userului recalcitrant. Această reducere nu afectează în nici un fel valoarea literară a acestuia. Deci, revin, de unde rezultă că mi-am bătut joc de site şi de literatură? Poate numai dintr-o percepţie eronată a situaţiei ori dintr-un posibil partipri sau dintr-o reacţie de tip emoţional, ori din rea credinţă. Totuşi, ca încă o dovadă de toleranţă din partea mea, cum aţi fi soluţionat dumneavoastră acea situaţie care ajunsese la cote alarmante de scandal? 3 „Aveţi câţiva editori submediocri” Posibil. Însă o astfel de întreprindere se face şi cu implicarea voluntară a posibililor editori nesubmediocri. Este simplu şi facil să critici. Este mai greu să te implici şi foarte greu să mai şi faci. 4 „Dacă tot v-aţi stabilit un sistem de cenzură” V-am demonstrat en fanfare, aş putea spune, că aici nu există cenzură. Există reguli fireşti de convieţuire. 5 „cu polonicul îndesat cu genunchiul pe gât, doar aveţi oala, dar că doriţi şi angajament, eventual pe cravata lor de pionieri, e de-a dreptul comic. Abia asta e incredibil! Nu doar că nu doriţi calmarea spiritelor, dumneavoastră doriţi să ştiţi detalii, de la ce s-a pornit şi cine a început, buhuhuuu!:)) Şi ce faceţi, îi puneţi la colţ?:) La ce vă foloseşte aşa ceva, domnule, şi cine credeţi că vine să vă dea raportul cu mâna pe cravată?” V-am spus mai sus. 6 „Poate niscaiva editoare pârâcioase fără somn şi inspiraţie” Nu, nu editoare pârâcioase. Ci oameni valoroşi, responsabili, ataşaţi site-ului, cu forţa logicii şi având coloană vertebrală, au luat atitudine, şi-au spus punctul de vedere. Şi aceasta m-a ajutat. Enorm. 7 „Nu e janic, domnule Cristescu, e râsu' plânsu' pe mai multe voci, iar dumneavoastră sunteţi dirijorul.” În viziunea dumneavoastră, din afară, şi aflându-vă într-o reacţie de tip emoţional. 8 Fără mâna de oameni talentaţi pe care îi muştruluiţi, site-ul ăsta ar căsca de plictiseală şi morală ecoliterară. Eu nu muştruluiesc pe nimeni. De la sfârşitul lui august şi pâna acum nu-mi amintesc să fi avut vreo intervenţie. Dacă prin mâna de oameni talentaţi îi înţelegeţi doar pe aceia enumeraţi de dumneavoastră, vă înşelaţi. Sunt mult mai mulţi oameni talentaţi. Şi site-ul nu cască de plictiseală. 9 Probabil nu mă credeţi, nu-i nimic, vă puteţi lamenta în continuare sub anestezia ieftină de naaaaniii, naaaaniiii... Aţi înţeles greşit. Eu nu m-am lamentat. Topicul „Jalnic” a fost o atenţionare elegantă şi mi-a permis soluţionarea unui conflict astfel încât site-ul Europeea să nu ajungă „bătaia de joc” a nimănui. Aşadar de aici s-a pornit în discuţia cu domnia voastră şi la aceste probleme v-am răspuns. Detaliat. Cu argumente. Şi exemplificări. Pe larg. Aproape exhaustiv. De ce am făcut-o? În primul rând ca exerciţiu democratic, în al doilea, ca exemplu, în al treilea, profilactic şi în al patrulea, că am avut ceva timp liber. De săptămâna viitoare gata cu timpul liber. 10 Şi din punctul meu de vedere consider că putem pune punct discuţiei. Însă dacă aveţi contraargumente îmi rezerv dreptul de a reveni. 11 Aştept un e-mail de la dumneavoastră şi îmi menţin oferta. La mulţi ani!
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-03 08:31:55


	Domnule Cristescu, am deschis site-ul dumneavoastră abia acum, am fost plecată două zile, am văzut că îmi adresaţi ultimul comentariu şi vă mărturisesc că am ezitat un pic în alegerea de a mai interveni. Pe de-o parte, mi se pare fair play să îmi cereţi socoteală pentru cursul reacţiilor, dat fiind faptul că intervenţia mea le-a generat, pe de alta, constat că de la una am pornit şi la alta s-a ajuns. Ceea ce vă spuneam iniţial era că sancţionaţi exact scopul pentru care funcţionaţi. Nu mai insist, nu pentru că m-am bosumflat, deşi vă mărturisesc sincer că am fost mirată şi întristată pentru unde s-a ajuns, ci pentru că am constatat zădărnicia demersului. Înţeleg din ce îmi spuneţi în scrisoarea deschisă şi în subsolul ei că vă apăraţi site-ul de ceea ce consideraţi atacurile mele injurioase, dând prilej unor răspunsuri aşişderea, şi TOCMAI din acest motiv am decis să încetez această polemică. Nu e vorba de capitulare, cum numiţi în răspunsul dumneavoastră, vă stau la dispoziţie pentru orice dialog pe adresa de email pe care am înscris-o odată cu acest cont sau vă pot contacta eu dacă veţi considera că o continuare a acestei discuţii mai are vreun sens. Să insist însă într-o polemică a orgoliilor şi autosuficienţei demonstraţiilor care nu mai au legătură cu literatura ar însemna să fac exact ceea ce vă spun dumneavoastră că faceţi, că nu vedeţi pădurea din cauza copacilor. Vă reamintesc doar că v-am scris în subsolul textului DUMNEAVOASTRĂ intitulat „JALNIC” şi în subsolul acestei scrisori deschise. În rest, în ciuda poziţiilor antagonice pe care ne situăm, fie ca aceste discuţii să fi adus şi ceva folositor pentru ceea ce, măcar teoretic, ne-a întâlnit în ele.
	Postat de catre allandalla la data de 2009-01-03 04:29:26


	interventia mea de dupa cea a d-lui Peia nu a fost inca validata. ne adresam de la niveluri diferite, preabine, dar ar fi fost si mai bine sa apara la timpul ei.
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-02 17:02:57


	QED Iată, distinsă Elena Marcu dovada cea mai bună a ceea ce v-am spus: Europeea este un site democratic. După cum observaţi mai jos, în persoană însăşi febleţea domniei voastre, în calitatea pe care o declaraţi, aceea de simplu consumator al literaturii atelierelor. Cu un text acid, relativ bine realizat, în fapt un pamflet la adresa mea. V-aţi fi dorit mai mult? Ca final al argumentaţiei mele aş putea spune că, pentru mine, este un adevărat triumf. Voi depăşi tuşele exagerate, voi depăşi până şi neadevărurile din text (scuzabile de altfel, doar este vorba de un pamflet!) şi îi voi ura distinsului Ioan Peia, la mulţi ani şi spor la scris. Şi îi întind, cu sinceritate, mâna. Şi îl asigur de toată imparţialitatea mea. Nu răspund de relaţiile domniei sale cu alţi useri. PS. Cu privire la text, remarc reuşita următoarelor sintagme: “cele enşpe porunci corby-moisidice”! „la înălţimea cenuşie a Sinaiului mioritic” „manual de bună purtare al plaiurilor azurii” „toiagul argumentaţiei teo-magogice” „oreleul respirator” „să i se lumineze, într-un final, calea lactee” Iar paragraful de mai jos adresat utopiei mele „ecoliteratura” mi se pare EXCELENT. „„eco-atlantida!” -, şi tot încearcă s-o dea la şcoală, să-i facă educaţiunea, s-o cultive, să-i aranjeze un viitor luminos şi, în final, s-o trimită-n lume după un logodnic potrivit cu spiţa-i princiară, un Făt-Frumos-cu-Stele-n-Frunte-şi-Voturi-Fără-Lumăr-Fără-Lumăr-Fără Lumăr”, dosite prin poznarele redingotei de lux. Dar degeaba: prunca a moştenit năravul tatei şi umblă leandra prin mahalale, înhăitată cu fel şi fel de dubioşi, zvînturători de litere şi consumatori de hiacinturi.” Nereuşite: „gargară sălcie, leşioasă şi insipidă” - ori sălcie, leşioasă ori insipidă. Pare o autocondradicţie. „ca o plachie de moluşte”-unii susţin că dacă peste o plachie se aşează şi o moluscă bine făcută rafinamentul culinar ar fi deosebit. Să se fi vrut a fi un compliment? „a se aplica oricui, în afara puradeilor zvăpăiaţi ai domniei-sale” – neadevăr. Mie n-am cum să-mi aplic pentru că nu încalc regulamentul „găşcuţii de cartier”- banal. Europeea merita mai mult. Ia să facem noi un raţionament: dacă un discurs de tip „gargară sălcie, leşioasă şi insipidă, ca o plachie de moluşte”, a putut conduce la o aşa reacţie, aproape disproporţionată, numai găşcuţă de cartier să fie Europeea? Mă declar nemlţumit. „către intruşii răzvrători care îi subminează autoritatea dăscălicească”- prejudecată. Aspiraţia mea, pe care am şi testat-o este ca Europeea să „funcţioneze” autonom. „El şi numai El”,-problema nu este la mine. Eu nu am astfel de frustrări. „gălăgioşi ca şatra”- una că nu ştiu cum este şatra gălăgioasă, a doua că este discriminare iar a treia, îmi pun câteva întrebări: o fi de rău, o fi de bine? S-o fi referit la filmul celebru?
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-02 16:13:49


	Regret continuarea polemicii. Domnul Cristescu are merite importante. Fondarea unui site de literatura este mai mult decât laudabila. Functionarea acestei intreprinderi se dovedeste insa a fi mai complicata decât si-ar fi imaginat poate initiatorul ei si dealtfel oricine altcineva in locul lui. Doua atitudini: ne facem ca nu vedem, "merge si-asa" sau discutam ce nu merge. Am incercat printre altele, sub diverse pseudonime, a doua varianta. Mi-e clar ca stilul polemic nu e adecvat. Propuneam altceva. In sfarsit, pornesc de la convingerea ca toata lumea vrea binele acestui site si ca doar felul in care il vrea ne poate crea divergente. cu stima
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-02 15:17:19


	Moartea şi impozitele-s eterne, se zice. Aş mai adăuga un lucru la lista de mai sus: discursul lui mr. Corbu-Cristescu, care e aceeaşi gargară sălcie, leşioasă şi insipidă, ca o plachie de moluşte. Inconfundabil şi anost, previzibil şi re/previzibil, ca bîzîitul unui disc de ebonită produs de Sf. Atanase în pauza dintre două sieste mistice, discul în cauză a făcut şanţ la capitolul: “cele enşpe porunci corby-moisidice”! Editate de la înălţimea cenuşie a Sinaiului mioritic şi cuprinse în noua şi mereu vechea eco-biblie academiciană, - veritabil manual de bună purtare al plaiurilor azurii – preceptele în cauză au, drept lemă, următoarea consecinţă: a se aplica oricui, în afara puradeilor zvăpăiaţi ai domniei-sale şi, bineînţeles, în afara domniei-sale. Chiar dacă puradeii în cauză sar adesea peste viţelul de aur, tătucul cel biblic, iahvele găşcuţii de cartier, va găsi motivaţii şi subterfugii suficiente ca să îi bată protector pe creştet şi să le tot promită, prin discursuri divine, ţărîna făgăduinţei. Şi face lucrul ăsta cu o argumentaţie atît de hilară, că-ţi dispare şi pofta de rîs! Altcum, cu neamurile vrăjmaşe, va fi totdeauna concluziv şi magnanim, neîndurîtor şi apodictic. Căci Marele Pontif de Academie a apărut, iarăşi şi iarăşi, în capul gloatei, sprijinit în toiagul argumentaţiei teo-magogice şi a început să facă, iarăşi şi iarăşi, cu deştul acuzativ către intruşii răzvrători care îi subminează autoritatea dăscălicească, asemeni zavergiilor din Bucurescii-Vechi ce nu îşi plecau nicicum capul la poruncile fanarioţilor, strîngători de dări şi de cleşti testiculari. Dacă n-ai ce face şi-i parcurgi discursurile omagiale pînă la capăt, rămâi cu o senzaţie biliară acută pe trigonul cenuşiu, semn că ‘mnealui se străduieşte din răsputeri să confirme, nesmintit, o veche metodă chinezească de tip acupunctor, potrivit căreia, dacă vraciul îţi înfige un ac în zona dorsală, te podideşte magiunul taman în parte-aialaltă, prin oreleul respirator. La un moment dat, tot nutrind speranţa deşartă că omului ăsta ar putea să i se lumineze, într-un final, calea lactee, îi mai baţi în geamul conştiinţei cu un: ”hallo, man, s-a făcut dimineaţă şi s-a dus vremea şezătorilor!”. Aiurea, Ierarhul Cenuşiu are o obsesie: El şi numai El, a născut, prin cezariană terminologică, o pruncă nărăvaşă, cu un nume aseptic – „eco-atlantida!” -, şi tot încearcă s-o dea la şcoală, să-i facă educaţiunea, s-o cultive, să-i aranjeze un viitor luminos şi, în final, s-o trimită-n lume după un logodnic potrivit cu spiţa-i princiară, un Făt-Frumos-cu-Stele-n-Frunte-şi-Voturi-Fără-Lumăr-Fără-Lumăr-Fără Lumăr”, dosite prin poznarele redingotei de lux. Dar degeaba: prunca a moştenit năravul tatei şi umblă leandra prin mahalale, înhăitată cu fel şi fel de dubioşi, zvînturători de litere şi consumatori de hiacinturi. Anul acesta, avînd ceva mai multă vreme la dispoziţiune, Corb-Cristescu ne-a mai servit o sorcovă omagială! Să trăiţi, să-mbătrîniţi, tot aşa s-o lustruiţi, tari ca piatra şi gălăgioşi ca şatra! La anul şi cine ştie la cîţi ani, cînd se va potcovi puricele…etc!!
	Postat de catre ioan peia la data de 2009-01-02 13:43:05


	Domnul meu, multumesc de raspuns. e probabil o neintelegere la mijloc si ma intorc sa precizez. pricep ca te irita perspectiva de a primi critici nemeritate si inca de la necunoscuti care zic ca nu au timp in general de asa ceva. scopul meu e insa altul. vreau sa te laud ca sa-ti arat si unde mai e de lucrat, cu argumentele de rigoare. (ti-am dat deja idei printre care cea a "mediatorilor", sub un alt nume evident.) nu fac polemica, prin urmare raspunsul tau este in multe privinte nepotrivit, amesteca lucrurile (ca si cum eu te-as fi invitat la o partida de sah iar dumneata mi-ai reprosa ca nu stiu "sa bat cornerul"). nu inaintez cu discursul public aici si iti propun mai intai unul privé pentru ca nu vreau sa para ca subminez autoritatea. tocmai dimpotriva. dar sper ca ti-e clar si dumitale ca "agora" creste irascibilitatea. cu respect ps. nu sunt elena marcu.
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-02 11:13:07


	iulia ralia, am modificat. Mulţumesc şi scuze.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-02 10:04:00


	totusi, forma "adresatei" trebuie corectata : e o "cestiune" minima.... merci.
	Postat de catre iulia ralia la data de 2009-01-02 08:18:49


	Distinse Geo Doja, 1 Tocmai am demonstrat lipsa argumentelor. Ca să vă pot lua în serios, daţi-mi public, măcar un singur argument VALID, la obiecţiile făcute de mine şi apoi, eventul, mai discutăm. Nu rataţi şansa. Aveţi o ocazie unică. 2 Aveţi carenţe majore în ceea ce priveşte intervenţia într-o polemică. 3 Crede domnia voastră că "mi-as putea face timp " m-ar putea interesa în vreun fel? Asta a propos de vanitate. Nec plus ultra.... 4 Aveţi [email protected] ori telefonul meu 0722598240. 5 Identificarea cu suferinţa (altora în cazul domniei voastre) nu are darul a vă potenţa (nu pângăriţi valorile de suferinţî ale acestui popor; schimbaţi-vă nik-ul) Trecând peste toate cele vă adresez un sincer la muţi ani.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-02 00:43:05


	domnul meu, cu tot respectul, inteleg ca te deranjeaza adresarea allandalla pentru ca nimeni nu scapa de pacatul vanitatii, mai ales cand are prerogative largite. totusi, in dubla calitate de intelectual si fondator de site literar, ar fi si de presupus ca te intereseaza critica, mai cu seama cea venita din exterior. in virtutea acestei mici presupuneri, iti reiterez invitatia urmatoare: mi-as putea face timp sa-ti pun pe masa de lucru toate argumentele pe care le ceri, la rece. bineinteles en privé pentru ca trebuie sa convenim, nu-i asa, discutia asta ar deveni interesanta pentru tot situl doar in privinta rezultatelor, nu si a modalitatilor de a ajunge la ele. ceea ce inseamna si ca pun capat aici adresarii mele europeice. toate cele bune in noul an! cu stima
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-01 21:22:23


	Doamnă (domnişoară?) allandalla, Pentru opinii nu am a vă scuza. Este dreptul dumneavoastră să le aveţi iar despre gusturi, se zice, nu se discută. Pentru afirmaţiile neargumentate, dacă scuzele pe care mi le-aţi prezentat sunt sincere, le accept. Şi ca lucrurile să fie clare iată afirmaţiile, fără argumentare, care ţin pe undeva de „insultă” care m-au deranjat. „Userii fac şi dreg, dar când veniţi să cereţi explicaţii şi mai ales să cereţi să ştiţi cine a început, mă umflă râsul. Domnule, chiar nu sesizaţi ridicolul discursului? Ce faceţi?! Doriţi să scoateţi la careu userii indisciplinaţi să le scădeţi nota la purtare? Tocmai aţi făcut-o, de altfel, cu marele maestru, curat murdar, coane Fănică!” „Dacă tot v-aţi stabilit un sistem de cenzură,” „cu polonicul îndesat cu genunchiul pe gât, doar aveţi oala, dar că doriţi şi angajament, eventual pe cravata lor de pionieri, e de-a dreptul comic. Abia asta e incredibil! Nu doar că nu doriţi calmarea spiritelor, dumneavoastră doriţi să ştiţi detalii, de la ce s-a pornit şi cine a început, buhuhuuu!:)) Şi ce faceţi, îi puneţi la colţ?:) La ce vă foloseşte aşa ceva, domnule, şi cine credeţi că vine să vă dea raportul cu mâna pe cravată? Poate niscaiva editoare pârâcioase fără somn şi inspiraţie, care să se spovedească sub patrafirul ecoliteraturii. Ştiu, tocmai am comis un limbaj neecoliterar, îmi cer scuze. Nu e janic, domnule Cristescu, e râsu' plânsu' pe mai multe voci, iar dumneavoastră sunteţi dirijorul. Fără mâna de oameni talentaţi pe care îi muştruluiţi, site-ul ăsta ar căsca de plictiseală şi morală ecoliterară. Probabil nu mă credeţi, nu-i nimic, vă puteţi lamenta în continuare sub anestezia ieftină de naaaaniii, naaaaniiii...” Iar aici aţi aprins focul: „anestezia ieftină de naaaaniii, naaaaniiii..” De unde şi consecinţele. Totuşi aţi demonstrat, oarecum, că se poate dialoga de pe poziţii adverse. Spun oarecum că aţi procedat ca un copil răsfăţat (de unde şi dubitaţia mea în a mă adresa domniei voastre). Aţi încercat să vă impuneţi un punct de vedre, neargumentat, la primele contraargumente acest punct de vedere a fost spulberat, v-aţi bosumflat şi aţi capitulat. Trebuie să acceptaţi că aşa cum dumneavoastră aveţi dreptul la un punct de vedere şi eu am acest drept. Eu nu sunt deloc sperios şi, argumentat, încerc să apăr un site în care activează oameni valoroşi şi care nu poate ajunge nici bătaia de joc a unor useri incapabili să fie consecvenţi cu ei înşişi nici să fie insultat ori ridiculizat, chiar şi de către oameni capabili, cum v-aţi dovedit a fi domnia voastră. A mai procedat astfel un oarecare (valoric literar, vorbind) care a încercat o zeflemitoare „scurtă radiografie”. A primit, ca şi dumneavoastră, replica meritată. Aşadar, vă spun şi eu la mulţi ani şi, în cazul în care vă trece posibila frustrare, firească de altfel, de „simplu consumator al literaturii atelierelor virtuale” vă aştept cu plăcere să publicaţi oricând pe Europeea, respectând, evident, regulamentul, iar oferta de a fi editor se menţine.
	Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2009-01-01 20:24:51


	va propun remiza simbolica si va convoc la masa liberului arbitru. sa vedem împreuna unde are dreptate fiecare. ...dar cum eu vorbesc serios pe ton de gluma, iar nu ma ia nimeni in seama. sa spun mai bine o sorcova?
	Postat de catre definitiv retras la data de 2009-01-01 19:44:12


	Domnule Cristescu, nu am aprins eu focul, am comentat sub textul dumneavoastră. Am citit şi această scrisoare deschisă şi nu pot decât să constat că, pe de-o parte, nu am găsit cea mai transparentă cale de adresare către dumneavoastră, pe de alta, deşi sunteţi dispus să-mi ascultaţi punctul de vedere, nu doriţi să-l şi înţelegeţi şi mai rău a ieşit. În rest... citind unde s-a ajuns de la intervenţia mea, vă cer scuze pentru tulburarea apelor albastre şi îmi închei aici orice intervenţie, într-adevăr inutilă.
	Postat de catre allandalla la data de 2009-01-01 18:44:15


	Scrisoare deschisă adresatei doamnei ...??? Buna dimineata ! un nou inceput si nu, misogin nu sunteti.... La multi ani, domnule Cristescu !
	Postat de catre iulia ralia la data de 2009-01-01 15:10:09


	Pseudonim

	Parola



	Nu am cont! Am uitat parola!


	Texte: 23945
	Comentarii: 120070
	Useri: 1426

	ADMINISTRARE