FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Depozitul de visuri
Text postat de Medeec Meda
Depozitul de visuri
Ce bucuroasă m-am trezit! Oare să-i spun la mămica?... iar am visat visul ăla frumos! Simt că ea nu e atentă, când i-l spun. Poate că nu-și dă seama cât e de frumos. De fapt, când i l-am spus ultima dată, m-a certat. A zis că oamenii nu visează același vis de două ori. Atunci eu de ce visez mereu, două visuri? Și întotdeauna le visez exact la fel! Unul e frumos și unul e urât. În visul frumos, mă plimb pe trotuar și văd intrarea întunecoasă a unui restaurant. Intru și cobor într-un beci. Deschid o ușă și din întuneric țâșnesc mii de luminițe frumoase și muzică veselă. E plin de caruseluri, ce se învârtesc și de jucării, și de copii veseli. Mă uit la toată bucuria aceea prea mare și-atât de mult îmi place ce văd, că nici nu-mi trece prin cap să mă joc și eu.
În visul urât, urc pe un drum de piatră gălbuie, ce are garduri înalte pe margine, tot de piatră gălbuie. Când ajung în vârf, văd că vin spre mine mai mulți preoți, tinind cruci mari în mână, cântînd. În urma lor vin niște oameni, ce duc un sicriu. Mi-e tare frică de preoții aceia care cântă. Vreau să fug înapoi, dar și de-acolo urcă un convoi spre mine. Zăresc o poartă deschisă chiar lângă mine și fug acolo. E un cimitir. Alerg și mă ascund printre cruci. Dar oriunde m-ascund, preoții și convoiul vin înspre mine, cântînd. Niciodată nu m-au prins, pentru că m-am trezit la timp. Dar mă trezesc tare speriată.
O să-ntreb pe cineva de unde vin visurle. Oare n-aș putea să mă strecor acolo, să mă uit la visuri, cum mă uit la televizor?
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23972
Comentarii: 120095
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE