|
|
|
|
|
|
|
|
|
Thanksgiving |
|
|
Text
postat de
Valeriu Cercel |
|
|
Eram și eu copil odat
În primul an de școalǎ,
Când profesoara a-ntrebat
O chestie
banalǎ :
Câte picioare-are un pui ?!...
Dar eu isteț, nevoie mare,
Ridic mânuța și îi spui :
Muulte picioare ! Muuulte are!!...
La masǎ eram mulți copii
Și-ai mei, cam strânși la pungǎ,
Dar când puneau pe masǎ pui
Tǎiau doi-trei,
s-ajungǎ
Și asta doar dumineca
Iar peste sǎptǎmânǎ,
Doar din grǎdinǎ se mânca
Și ce mâncare bunǎ!
Cǎ-i mulțumeam lui Dumnezeu
Când ne-așezam la masǎ
Și cruce mare ne fǎceam
Pentru belșug în casǎ !
.
Când am crescut și eu mai mare
Și luam din prǎvǎlie-un pui,
Avea sǎracu multe gheare
Și capete la fel
nu-ți spui(!),
Da fǎceam ciorbǎ și mâncare,
Fripturǎ și
mai știu și eu (!)
De ajungea la fiecare
Și-i mulțumeam lui Dumnezeu !
.
Dar mai apoi, din nou schimbare !
Cǎ eu, cu bani în buzunar,
Gǎseam doar capete și gheare,
Pui erau doar în
dicționar (!)
Și-atunci la fel, mǎ închinam,
Și-i mulțumeam lui Dumnezeu
Pentru ce-aveam și ce n-aveam
Cǎci traiul era greu.
..
Dar am rǎmas și fǎrǎ gheare
Și-atât de mult le-am cǎutat
Cǎ am ajuns peste hotare
Departe tare de-al meu sat
Dar și aici Îi mulțumesc,
De ziua Lui, an dupǎ an,
In sǎrbǎtoare Îi jertfesc
Un pui
mai mare
de curcan!
Valeriu Cercel
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|