|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pretexte de toamnă (r) |
|
|
Text
postat de
Tania Ramon |
|
|
Mă amăgește toamna din coaja de castane
Cu-n curcubeu de frunze pe jumătăți de scut
Dar nu mai vreau povești cînd lutul din filoane
M-așează atent pe coate. Simțirea mi-o ascut
(la fel ca mersul lunii pe un tăiș al frunzei
să-și scrie anotimpul ).
Cu cin` se joacă vîntul reinventînd noroi?
Nu-i știu povestea vieții. Dar stînd...în umbra lui
M-apuca-un dor de ducă printre copacii goi
Și-n mersul de nălucă, `ntomnîndu-mă hai-hui
(la fel ca dansul lunii pe un tăiș al frunzei
să-și caute iubitul),
Mai că aș da crezare la orice păpădie
Cînd stau în ațipeală pe banca-nsingurată.
Dar e mult gol deodată și mîna nici nu știe
S-apese bine clanța cînd nostalgii o cată
cu ochii înspre lună si în tăișul frunzei
Rănit e universul.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|