PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Dinspre Valeriu Barbu (61) Text postat de Mariana Fulger «comercial» filtrat în şcoli de marketing, deprins la calcul şi prognoze, spiritul meu de iudă modernă pe cât te-ar vinde azi, Iisuse? …treizeci de bănuţi neimpozabili… hm vor apuca să cânte măcar o dată cocoşii până să spun că habar n-am cine eşti – habar n-am cine sunt? câte vieţi aş fi dispus să lepăd pe drum de piatră rea căutându-te fără garanţii, certitudini, statistică…? în regatul tău vorbele mele nu vor putea fi traduse limbajul comercial este singurul pe care era mi l-a scăpat – generic ai spune… – în ochi deşi din punct de vedere ştiinţific ar părea că exist – în inocenţa de la începuturi eram urma picăturii de rouă căzând de pe o frunză pe alta astăzi sunt cel puţin dresorul fricilor, dubiilor, până când… __________________ «şi… nu prea» smerit suspinul se prelinge diluând amarul învechit, nemaiavând tărie respiri până la capăt răscrucea-n aerul îngust îneacă plânsul suspendat o vreme aşteptând să-l cheme plinul înserării şi nu vei şti să-l porţi ca pe o mască nouă ai vrea să nu ştii care minut te schimbă-n altă zi, care speranţă poate rupe şirul, nervos păşind în faţa celorlalte, nehotărâte precum păsările izgonite de un tunet, care-mplinire îţi va da tăria şi care te va vlăgui, ce nor ţi-e intim şi care ţi-e potrivnic, ce sunet naşte raze şi care umbră morţii ai vrea să ştii şi… nu prea, îţi e de-ajuns suspinul, amurgul niciodată acelaşi, bănuţul alb – oul mirării, iată… eşti poveşti zilele tale, rostite… nimănui doar un suspin curat de pofte rămase… fără cui __________________ «că te-am lăsat» să-ţi spun o glumă sau măcar o vorbă de curaj să te veselesc în clipele acestea când trecerea în planuri răsucite dureros îţi dau iluzia înălţării – prefacerea ta în fluture alb-sidefiu …nu-ţi aprind lumină din perspective spre trecut, fiindc-ai ştiut îmi tot spuneai că la plecare să nu-ţi fac umbră, nici far că vei aşterne timpul ca pe un cer nou răbdării şi nu vei aminti nimic din tot ce-a fost – habar bicisnic vei arde intern, din stern vei face ghem de foc, vei călători mult deşirându-l şi nu-mi vei purta pizmă că te-am lăsat, suflete al meu, să ajungi doar un pârât de poet __________________ «odă… naibii» pădurea românească, atât cât mai este azi, aruncă peste plai… încă triluri – de sorginte manelească… privighetori, cuci, vrăbii, ciocârlii toate au învăţat manele, vai zilele mele ţară mutantă ce-ai fost, ce eşti, ce-ai să fii lăutarii la mesele lor – pentru ei – cântă muzica veche, virtuoasă şi nemuritoare românilor le dau în batjocură pseudo-modă ne-ţigănească, ne-balcanică, ne-suportabilă mirabilă poftă la noi, infantilă c-au ajuns să ne plângă de milă până şi dracii cum cu atâta folclor ne purtăm ca săracii şi ne pasc amnezii identitare – dezrădăcinare, halal ţară halal oameni şi muzica lor pestriţă, oda ignorantului dansată din buric şi din moalele capului pădurea românească, atât cât mai este azi, aruncă umbre de haiduci emigrând speriate de noul tril de păsări… împăiate Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   'poveşti zilele tale, rostite… nimănui doar un suspin curat de pofte rămase… fără cui' ai scris atatea, si traiesti atatea, Val, ca uite, coplesesti!... si ma mir, cum Doamne, acolo intre pereti, largesti ochii... izolarea, doar cel stiutor, o asimileaza ca o refulare, arhivare de detalii si simboluri - spanzuratoare limbii materne - si tu, nu ai uitat, nespanzuratule! am citit cu interes, cele trimise de tine, si ma bucur ca ai, atat puterea, cat si credinta celor scrise. indoieli si treceri peste indoieli, cum ii sta bine omului. un gand bun, Val, regards, goia   Postat de catre nula nada la data de 2008-09-25 04:57:59	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23945 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE