|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fericirea e lotul anonimului |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
Ne naștem fără nume. Sîntem însă degrabă înmatriculați pentru a fi ținuți din scurt în lesa identității, în frîul bunului nume, în mai elastica seducție a renumelui ce abia de trebuie să ni-l tot facem. Stigmatizați de prozaismul răsuflat al unui număr ostășesc de cod, civilizația nu uită să ne înghesuie în ranițe ispita unui baston de mareșal.
Zburdăm în aerul complice al drepturilor garantate și al libertăților îngăduite. Respirăm atmosfera aseptică a surogatului de fericire prescrisă: procente bine drămuite de reușită și confort, dozare abilă de prosperitate și prestigii.
Ne trecem viața în eterne amînări pegătitoare: nu-i încă vremea, trebuie trecute prevăzute trepte și oficiale praguri, trebuie adunate diplome și competențe, trebuie îngrămădite merite... Viața ne este deturnată și ca traseu, și ca repere către o rușinoasă și definitivă dependență: funcționarea și performanța socială, vizibilitatea, popularitatea, notorietatea.
Numai o anume austeritate a denominației, întîmplătoarea uitare de sine, ne mai poate îngădui să adulmecăm liberi mireasma tare și nealterată a fericirii. Și ne poate înlesni ulterior cultivarea ei în reculegere și reverie, în contemplație și bucurie. Căci numai cine își uită numele, cine trăiește curajos vocația anonimatului fără a se simți persecutat, trăiește cu adevărat, deplin, întru gloria vieții și nu doar a bietului său nume privat.
Cu fericirea din fericire nu-ți poți face un nume. Ea rămîne de-a pururi lotul inalienabil al anonimilor: nici bogăția, nici strălucirea ei nu pot fi tezaurizate, ci se reîntorc într-un fond mitic unanim și generos, ce stă oarecum la dispoziția oricui e dispus să-și riște numele împărtășindu-se cu candoare din el, pentru a-l spori apoi cu jertfa necondiționată și neconsemnabilă decît poate în baladă a unei recunoscătoare beatitudini.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Text și identitate
Uneori textul, legat și el de lesa identității, o lesă de ordin secund însă esențială în determinismul textual, de multe, de cele mai multe ori, devine artefact, nesincer. Aceasta pentru a nu știrbi bunul renume auctorial. De aceea Europeea acceptă pseudonimul. Pentru a da șansa textului dezbrăcat de conveniențe și constrângeri legate de nume și de renume. Astfel textul vorbește exclusiv prin sine, fără circumstanțieri de natură relațională, de putere, etc. adică fără elemente de natură extratextuală. Aceasta nu reduce cu nimic valoarea textului asumat nominativ. Ci numai oferă șansa unei sincerități textuale aproape de absolut și a unei posibile valorizări a textului fără nici un fel de imixtiuni.
Evident, ca orice de pe lumea asta, pseudonimul poate oferi o șansă deosebită rău intenționaților. Care, sub masca anonimității, pot deveni teroriști textuali. Pe de altă parte atunci când stilul devine deja renume pseudonimul devine superfluu.
Un text sintetic, un text care surprinde esența unui tip de determinism existențial în fond o meditație filosofică asupra eului, a determinărilor și constrângerilor sale precum și finalității actelor și aspirațiilor acestui eu.
Un text remarcabil da capo al fine.
|
|
|
|
Postat
de catre
Elena Stefan la data de
2008-08-23 10:30:49 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"bariera initiala in a deveni"
Poate ca vorba lui Rimbaud spune ceva in sensul asta: "Je suis un autre."
"sansa de a nu te intalni cu prostul"
Intr-adevar, cineva spunea ca "doar prostul este mereu egal cu sine, desteptul e un prost cu pusee de istetime". Atunci risca, chiar fara sa vrea, sa fie si fericit.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2008-08-22 12:16:31 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pertinent eseu. La obiect. Fericirea anonimilor, si asta e tare adevarat. Numele nu contine in sine nici o nuanta blamabila. Dimpotriva. Haosul lipsei nominative n-ar fi cu nimic benefic. Si pentru ca demonul jucaus al glumei fara perdea ma stapaneste de la o vreme, as da-o pe glume macabre: fericirea pare a fi sansa de a nu te intalni cu prostul. Pentru ca numai prostii sunt vanitosi, as zice eu, prostul. Cu prietenie, K |
|
|
|
Postat
de catre
sters sters la data de
2008-08-22 08:56:47 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Imi place cum gandesti despre fericire, ceea ce nu inseamna ca te si cred...posibilitatea contactului , fie si numai conceptual, cu fericirea mi se pare un "utopic journey" ...tentant, dar fara finalizare..
Ma inscriu, insa, fara rezerve : "Suntem insa degraba inmatriculati pentru a fi tinuti din scurt in lesa identitatii..." ...bariera initiala in a deveni.... dincolo de care unii pasim cei mai multi nu..
Prtinent text, CTA
Aprecieri,
Calvar
|
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2008-08-21 19:58:41 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23946 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|