|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Vladimir Negru |
|
|
am alungat cu un gest repezit singura femeie
ce mai putea sã mã încapa i-am frânt mâinile
prin care se uita la cer
în nopþile noastre pigmentate cu flãcãri
ºi magice ieºiri din trup am lãsat-o singurã
sã-ºi rãsfire pe degete inele visându-se
arabella în cãutarea pelerinei potrivite
voi continua cãlãtoria pe jos îmbrãcat simplu
ca un eremit dãruind sãracilor începutul pãdurii
ºi soarele rãsãrind visându-mã creaturã
încã atârnã de mine ca un text apocrif
o pereche de bocanci cãlãtoriþi prin prea multe inimi
de sãlbãticiuni ce m-au muscat doar în joacã
între ani mi-am chemat îngerul ºi i-am zis
ia-mi sufletul cât înca îl mai locuieºte iubirea
lasã-mã rece ºi puþin folositor
carne vie pentru ospãþul canibalilor cuminþi
ºi cu burta desenatã în tuºã renascentistã
m-a refuzat ascunzându-ºi zâmbetul
dupã o perdea verde de semne
aruncându-mi în poalã douã lumânãri
în timp ce urca scãrile
mormãind ceva despre soartã ºi timp potrivit
uite înca unul ce crede
cã se va rãtãci |
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Multam Gabi... pana la urma tot ce ramane este perceptia noastra subiectiva... atat in scriere cat si la nivelul comentariului. |
|
|
|
Postat
de catre
Vladimir Negru la data de
2006-01-05 07:15:25 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
uite un text care îmi place ºi nu ºtiu sã spun de ce îmi place, poate din cauza aparenþei de joc - serios, de-a ispitirea îngerului. ca un fel de tatonare/cîntãrire între egali.
finalul plãcut ºi mai mult.
pe fugã, semn. |
|
|
|
Postat
de catre
Gabriela Petrache la data de
2006-01-03 20:55:52 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Narcisa sper ca era vorba de un pian cu coada nu de o sarmana pianina :) Multam pentru cuvintele frumoase.
Maria... negutatorii de iluzii se recunosc uneori intre ei... si intr-adevar exista o tehnica de extragere a fantasmei dar asta nu o face mai putin lipsita de realitate. Multumesc. |
|
|
|
Postat
de catre
Vladimir Negru la data de
2005-12-29 17:17:46 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
creezi, creezi o imagine extragand-o din adancul sufletului tau, creezi o femeie-timp care nu mai este un accesoriu, este o imagine pe care o poti lungi sau scurta, recompune, rearanja. iti apartine fara sa-i modifici continutul. este, ca sa zic asa, progresiunea unei gandiri, ii desfasori dintr-o data istoria dupa bunul tau plac, o adevarata absurditate.
asa-ti vad femeia. o iluzie, o iluzie gata pictata.
te citesc, ca de fiecare data.
eu |
|
|
|
Postat
de catre
eugenia reiter la data de
2005-12-29 16:13:21 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ba da, Vladimir, conteazã ºi þi-am spus ºi de ce...Deºi nu am fost sigurã cã ºi la asta te refereai. Era mai mult o întrebare...:)
ªtii, chiar mã miram cã textele bune (deºi evident aprecierea e subiectivã) rãmân deseori neremarcate. Însã, cel puþin ca tehnicã, ca ºi construcþie, poeziei nu vãd ce i s-ar putea reproºa. Chiar dacã ideatic nu e împãrtãºitã...:)
Cel puþin de finalul ei, eu chiar m-am îndrãgostit. Nu mai invidiez pianul Eliei...:) |
|
|
|
Postat
de catre
Marta Cremeny la data de
2005-12-23 11:29:41 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sorine... nici n-ar putea sa fie altfel... lumea noastra este croita din iubire :)
Narcisa fiecare cu tenebrele lui... important este insa mai mereu drumul si nu destinatia... negru, alb uneori gri... momente de fericire in culori... toate sunt o imensa pictura iar noi forme pe o panza rugandu-ne ca Dumnezeu, Marele Pictor, sa fie indragostit inca :)
"Tu te repezi spre nicãieri, iar ea rãmâne visând totul"... m-ai pus pe ganduri cu asta... dar daca e vorba de moire atunci nu mai conteaza, nu-i asa?
Multumiri voua. |
|
|
|
Postat
de catre
Vladimir Negru la data de
2005-12-23 06:57:42 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Motto:
,,How could I forget such a revelation / To love without fear and learn without question?..."
Cine vorbea de nebunie? :) Cine crede cã poate înlãtura valul Mayei? ,,Începutul pãdurii?” Bogat trebuie sã fii, Vladimir, de poþi dãrui deschideri de drum ºi de aflare, posibile împliniri. Lumina pereche nu lasã nici o ºansã labirintului, nu? Sau invers… Tenebrele personale sunt singura cale, nu te poþi sustrage. Fireºte cã te-a refuzat, cine poate fi fãrã suflet? Crezi cã poþi face delimitarea sema/soma rãmânând printre noi? Sã nu uitãm de moira, Vladimir, sã nu uitãm…:)
P.S. Tu te repezi spre nicãieri, iar ea rãmâne visând totul. Contradicþia e în gesticã, în fond amândoi pierd ,,clipa împreunã”. E discutabil dacã poate fi clipã, dacã poate fi întreg.
Cu laudele, mai târziu. Nu vreau sã parã o întoarcere a vizitei :)
|
|
|
|
Postat
de catre
Marta Cremeny la data de
2005-12-22 13:34:23 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Si uite cum, in cateva vorbe, mi-ai dus gandul departe..., departe. La vietile trecute ori uitate dintr-o eroare matematica.
o pereche de bocanci cãlãtoriþi prin prea multe inimi
de sãlbãticiuni ce m-au muscat doar în joacã
între ani mi-am chemat îngerul ºi i-am zis
ia-mi sufletul cât înca îl mai locuieºte iubirea
Atata timp cat iubirea locuieste in suflet totul e frumos.
Placut. |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2005-12-22 09:48:32 |
|
|