|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prolog și epilog (ars poetica) |
|
|
Text
postat de
Adrian A. Agheorghesei |
|
|
Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau,
Iar prin zăbrele, zvonul, stâlcit ca-ntotdeauna,
Podeaua o pălește. În talpă mă ardeau
Cătușele din gambe; cu limba perforată
De-al sufletului gâde, din orbul foii cânt
Un monolog pe două vociferări deodată
Pribeaga din boltire și sclava din pământ.
Cu fiecare notă, pășeam o încăpere
Deschisă de-un perete în alt perete-ascuns,
Înăbușita frică și zalele rebele
Tot întrebau spasmodic: Aicea-i? Am ajuns?
Și, ca făcut, ecoul întruchipa o scenă,
Cortină din oglindă și jilțul ruginit,
Iar umbra reflectată, cu sulița ei ternă
Îmi scoase ochii. Spuse: Nu încă. N-ai sosit!.
Bezmetic, ros de lanțuri, cu sânge-n rol de flecuri,
Îmi bâjbâi oda încă... Aicea-i? Am ajuns?
Aceeași scenă, spadă, conturul cel de neguri
Tăindu-mi limba - Rob ești! Nu încă! mi-au răspuns.
Atunci îngenuncheat-am. Mi-am târăit suflarea,
Pe coate, către altă cortină, ca străpuns
Final, de data asta, să fiu. Încrâncenarea
Fărâmei de speranță răsună Am ajuns?!
Oglinda, tremurândă, desface plumbul ramei
Și, după sine, Vocea... cu chipu-acoperit,
C-o sabie boltită, purtând în luciul lamei
Cătușa, ochii, limba-mi. Aicea-i. Ai sosit
Ca umbra-n închinare cătușa, în țărână,
Își îngropă menirea, dar colbul ridicat,
Ca într-o-nchinăciune, îmi prinse mână-n mână.
Ești liber! Du-te, scrie! . Și scena s-a surpat.
Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau,
Iar prin zăbrele, zvonul, stâlcit ca-ntotdeauna,
Mă află fără veghe. Și umbrele-apăreau.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
sarmake - sarmale; nu vede - nu se vede |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-15 23:44:39 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
...Prolog și epilog este un titlu alegoric. Nu ai unde să-l vezi dacă nu ai bine șterși ochelarii poetici. E ca la piață, când se strigă "hai la sarmake", dar se vinde varză murată. Sau, dacă vrei, ca atunci când nu vede pădurea din cauza copacilor.
...Cu rimele, ai dreptate, în parte. Poate poți să-mi spui ce înseamnă "rimă scremută". E ca atunci când stai pe budă sau ca atunci când, în pauza punerii gogoșarilor la murat, o gospodină purcede spre critica literară, cu cu volumul dat la maxim pe acasă tv și urme de mărar pe șort?
A.A.A |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-15 23:43:29 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Scurtă analiză literară la ars poetica
Rime ultra-facile, bazate pe aceeași parte de vorbire (bârfeau/ardeau; suflarea/încrâncenarea; ramei/lamei; străpuns/ajuns; ridicat/surpat; țărână/mână; bârfeau/apăreau); altele scremute rău (perforată/deodată; încăpere/rebele; ruginit/sosit; scenă/ternă; flecuri/neguri) O fi având prolog și epilog (deși eu nu le văz), dar conținut nu are sigur. Mă gândeam ca un așa mare critic literariu să aibă vână, nu glumă. Se vede treaba că nu.
|
|
|
|
Postat
de catre
Silvana Iacob la data de
2008-08-15 19:17:49 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
typo bantuiau |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-15 05:31:33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adrian
fiindca tu esti duparat si cuvantul asta suna atat de dulce eu te asigur ca mie mi-a placut si mai mult dupa explicatia ta. Desigur, ma batuiau bemolii si diezii si ghicitoarea lui Andrei eram sonata lunii... so
mie cel mai mult mi-ai placut
nu mai fi duparat :) |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-15 05:22:15 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
..Gheorghe, justă și observația ta. Acolo este un exemplu de o oarecare poftă a formei. Dar arta cere, în genere, constrângere și pacte. Voi căuta și acolo o altă exprimare. Mulțumesc!
A.A.A |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-13 14:25:16 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
...Adriana, am recitit comentariile tale, mi-am recitit porțiunile cu respectiva problemă și am ajuns la concluzia că oscilația timpurilor poate fi supărătoare, dar pentru mine nu este deoarece ea urmează exact drumul dat de mine.
..."Un monolog pe două vociferări" este un paradox tematic care îmi susține foarte bine ideea (vezi urmarea), un oximoron, dacă vrei, deși nu tocmai. Monologul meu, singura mea voce, este compus din două entități care se manifestă deodată, dar nu prin ele ci prin vocea mea, "vocea mea" de data asta trebuie înțeleasă la propriu. La prima citire și la nivel literal poate fi trecut drept un nonsens sau o grosolană contradicție, dar nu cred că același lucru se poate întâmpla odată trecute aceste stagii.
...Nu-i nicio supărare. Să fii sănătoasă!
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-13 14:19:34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
AAA,
Bine întocmit poemul tău, muzical și sugestiv și condus impecabil;la ritm nu mă pricep prea bine, dar pare fără greș; o singură cîrcotire: "sînge-n rol de flecuri" e sugestiv, dar oleacă prea cotidian...
Pentru că stele-s date, un VOT! |
|
|
|
Postat
de catre
Gheorghe Rechesan la data de
2008-08-13 12:15:09 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu e nimic ilogic in primele doua versuri, ba chiar imaginea creata e frumoasa, mi-a placut in mod deosebit. Inteleg si trecerea din trecut in prezent. De acolo incepe derularea ideii.Dar... nici nu incepe bine si iar ma intorci in trecut. Nu e gresit, nu e un defect grav, desigur, doar ca mie mi s-a parut usor incalcit.
Cat despre "Un monolog pe două vociferări " mi s-a parut ca asocirea de cuvinte nu e bine aleasa. Monologul presupune o singura voce, sau o voce neintrerupta de altele, ceea ce exclude vociferarile, care, prin definitie, presupun voci, (fie ele interioare), si inca voci stridente, capabile cel putin sa bruieze vocea principala.
Poate imi scapa mie ceva, poate nu ma pot concentra la ora asta... M-as bucura sa ma insel eu si tu sa ai dreptate. Pt ca poemul e profund si merita atentie. :)
Fara suparare, da? Chiar nu tin sa am dreptate. Imi place dialogul. |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-13 02:35:33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
...Loredana, îți mulțumesc pentru citire! Să ne "revedem" sănătoși!
...Veronica, mulțumesc și ție!
Adriana, în primul rând, mulțumesc! Apoi, legat de acea problmă a timpurilor, am încercat să încep c-o privire de sus "Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau,", noaptea apăruse, iar luna se oglindea în ape, apele oglindeau luna. Nu văd care ar fi problema. Apoi, am intrat ușor în încăpere și în prezent, unde zvonul (pentru că "se bârfea", deci de aia "zvon") podeaua o îngălbenește. De acolo, începe derularea ideii principale. Eu nu văd aici o problemă; poate există și n-o percep eu.
...Despre expresia care ți se pare ușor forțată nu mi-ai spus în ce sens este, la nivel ideatic, fonetic, logic? Dar, mă rog, e posibil ca pe undeva să fie.
...Toate bune!
...Tea, observația ta -"de-al sufletului" - este justă. Nici mie nu-mi place. Voi căuta înlocuitor. Ne mai citim...
Goia, gracias! Mi-ai scos în evidența un substrat.
...În final, sunt conștient că textul mai are neajunsuri. Dacă le-aș înșira, aș scrie ceva. Prefer ca pe cele care nu sunt grave să le trec ca imperfecțiuni care oferă unicitate.
A.A.A
|
|
|
|
Postat
de catre
Adrian A. Agheorghesei la data de
2008-08-12 22:15:35 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
faina trairea... 'de mijloc' ai cuprins strans 'mijlocul'... sa se simta nevoia de aer... respiratie in 'panica'...
'Se ghemuise noaptea în alba-mi coală. Luna
Bârfea în ape tulburi și apele-o bârfeau '
regards,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-08-12 21:20:17 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ceea ce se intampla intre Prolog si Epilog este infinit mai important si tu stii asta.... "batalia" in care te-ai angajat poate fi distrugatoare :"rob esti"....sau poate fi sansa victoriei finale ...cea care-ti ofera : "Esti liber! Du-te scrie!"
Ce mi-a retinut atentia este ca Epilogul tau este de fapt deschidere....
Aprecieri,
Calvar*
Ps. imi permit o sugestie ...formularea "de-al sufletului...." nu mi se pare la nivelul exprimarii generale..
ignora observatia daca ti se pare neavenita, gust de prozator.
cu prietenie, Tea |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2008-08-12 20:33:50 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
typo-sa te citesc
|
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-12 20:22:29 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
typo- ideea |
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-12 20:21:34 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
In primul rand vreau sa iti spun ca mi-a placut foarte mult ideae, melodia, starea pe care ai creat-o. E un poem fin, tandru, bun.
Nu-mi place insa cum ai legat verbe la timpuri diferite in aceeasi fraza : "Luna birfea... iar zvonul ... podeaua o paleste." Suna aiurea.
Usor fortata expresia "Un monolog pe două vociferări ", dar, in fine.
La final aceeasi problema cu timpurile verbelor.
Oricum, pe tine mi-a fost cel mai drag sa te ce citesc azi. :)
|
|
|
|
Postat
de catre
. Fiinta la data de
2008-08-12 20:21:08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*
fara o vorba in plus....
VPL |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-08-12 20:05:20 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
*
pentru simțirea poetică și muzicalitate
bravo, Dariane! |
|
|
|
Postat
de catre
hhhhhhhhhhhhh hhhhhhh la data de
2008-08-12 19:50:06 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|