|
|
|
|
|
|
|
|
|
Călători străini în spaţiul dintre Călmăţui şi Putna |
|
|
Text
postat de
george savu |
|
|
Miraculos fenomen cartierul State, la fel ca şi împrejmuirile, împrejurimile si împrejurările sale. Pana a şaptezeci de autori şi copişti n-ar putea descrie cu acurateţe toate care s-au întîmplat, se întîmplă încă şi „s-au întîmplat din nou”. Dar, cine oare este mai îndreptăţit a cunoaşte cîte ceva despre acest ţinut, mai bine decît James Carrnagie. În lipsa altor informaţii pe plan extern, dar şi pentru că valorile locale circulă doar pe plan local, să-i dăm deci cuvîntul spre a-şi susţine părerea personală despre State şi respectiv spaţiul dintre Călmaţui si Putna.
Oare nu este el cel mai autorizat în materie? El sau altul a stabilit poziţia faţă de axa planetară a Marelui Blockhaus? Şi nu este el prieten cu Johny Building şi naşul lui Marin Snickers, fiul senatorului Marin Mămăligă?
36. James Carrnagie catre „Daily Horror”
1. James Carrnagie, investitor în cartierul „State” din Cetate, precum şi în extravilanul din Bîlhacu, către redactorul rubricii „pagini externe” al hebdomadarului „ Daily Horror”:
2. -Mister Charles Hachette nu vă cunosc personal ci doar de pe „sait”, aşa că mă voi adresa în bunul nostru spirit de politeţe anglo-saxon ce ne caracterizează. După ce îmi veţi publica în foileton aceste note de călătorie din ţinutul cuprins între Călmăţui şi Putna, ne vom întîlni la clubul meu, unde ne vom cunoaşte mai bine în compania unui clondir cu o etichetă primitivă, dar al cărui conţinut ar putea să-l umilească şi pe onoratul „Sir Jhonny Wallker”.
3. Deoarece mulţi autori au scris despre aceste ţinuturi, străzi, monumente, cartiere, pîcle, îngeri, pietre sculptate şi alte chestii noroioase, trebuie să precizez ca ei sînt doar aborigeni, iar scrierile lor nu pot depăşi, geografic şi literar, aria de interes local; ei nu vor primi niciodată acel premiu din Suedia, nici măcar pe cel din Austria. Căci la premiul Pullitzer nu se gîndeste nici unul dintre ei, pe această paralelă 45 nu circulă pentru scriitori decît vagoane Pullman. Ei se mulţumesc cu recunoaşterea pe plan local şi cu premiile primite la concursurile interjudeţene (cum ar fi la noi premiile interstatale şi interteritorii).
4. Pentru că acest ţinut a fost de-a lungul vremurilor şi în repetate rînduri teatrul unor năvăliri şi cotropiri periodice, ultima fiind din partea vecinilor lor de la sud, zişi Găzari, pe
vremea Regiunii Ploieşti de tristă amintire. Ei au fost marginalizaţi, încît nimeni dintre ai lor n-a ajuns in funcţii de conducere mai mari decît Secretar cu Propaganda şi Prim-vice Secretar.
5. Dar repet, acest ţinut poate căpăta valoarea unei inestimabile surse de informaţie pentru noi, supuşii din teritoriile de peste Mare ai Maiestaţii Sale (God Save the King!) Cititorii lui Daily Horror e bine să cunoască şi alte ţinuturi care încă mai apar pe harta lumii şi care mai tîrziu ar putea deveni dominioane, după ce vor ieşi din sfera US , din sfera fostei SU şi actualmente din sfera UE*.
6. D-le redactor, dragă Ciarli, mă scuzi că deja îţi vorbesc la „per tu”, eu nu am pretenţia de scriitor, cum au toţi cei care mîzgălesc hîrtia în acest spaţiu geografic şi literar, eu nu doresc să fac parte din acele detaşamente istorice şi literare, zise Alpha, Bravo, Charlie –scuze-, nici să devin reprezentant al clanului memorialistic, eu voi doar a da vamă cuvîntului, care în timpul meu liber dintre două tranzacţii şi o negociere să mă descatuşeze de preaplinul simţirii mele metafizice şi literare. Drept pentru care iţi trimit aceste impresii de călătorie şi te rog să mi le publici în pagina externă, la rubrica „Renaşterea culturală internaţională”.
37. Scurt istoric. Împrejurimile şi vecinătăţile
1. Se spune că cetatea B… a fost întemeiată de către vecinii de la vest. Dar nimic nu este sigur în acest spaţiu Carpato Dunăreano Pontic. Consemnăm această informaţie doar pentru a se împlini profeţia naţionaliştilor aborigeni care trebuie să dea vamă la Borş naţionaliştilor lor.
2. Despre aceste momente şi schiţe vorbeşte chiar un istoric de-al lor, care n-a sfîrşit-o bine, fiind el ucis mişeleste chiar de către ai lui. De altfel, la ei se întîmplă din cînd în cînd asemenea orori, cum de curînd la ultima lovitură de stat, pe care ei au asimilat-o în conştiinţa neamului cu alte evenimente mai vechi şi din alte arii geografice: de la Paris, de la Sankt-Petersburg şi din Piaţa Tien-an-Men.
3. Dar despre acest istoric este mai de folos a-l cita chiar pe el: „În jos, peste multe sate frumoase, era colţul unguresc din văile Bistriţei, Trotuşului, Agiudul, Putna, iar mai departe, acum in ţara lui Alexandru-vodă Munteanul – Buzăul” ** .
4. Aborigenii, care periodic işi ucid oamenii politici, voievozii, istoricii, poeţii si pe cei mai deştepti decît media, nu vor recunoaşte în veci acest citat, vor rupe pagina, cartea şi vor da foc editurii, pentru că ei nu acceptă nimic din ceea ce nu le convine.
38. Despre vamă, topografie şi Drumuri Europene.
1. Carpaţii separă unele cetăţi, printre care şi cetatea B…, de provincia Transilvania, dar dacă priveşti de dincolo de Carpaţi, din ţinuturile secuieşti, poţi spune că Ţara de peste Munte este tot Transilvania.
2. Totuşi aşa cum Dunărea desparte Valahia de ţinuturile bogomililor, cum Prutul desparte Moldova de Republica Moldova, tot aşa şi apele care curg spre sud se scurg in Dunare, iar cele care curg spre nord se scurg în Tisa.
3. Frontierele lor dinspre vest sînt marcate cu efigia Sfîntului Ştefan, cele dinspre nord cu însemnele hatmanilor, cele dinspre est cu un cap de taur, iar cele din sud-est cu plaje si staţiuni turistice. Iar la sud se cultivă castraveţi.
4. După ce treci de Vama Borş mai mergi şase-şapte ore pe nişte drumuri Est-Europene, apoi ajungi in Valahia (Kara-Iflak pre numele ei vechi). Ea era marcată mai inainte pe hărţi cu trei capete de negri, iar acum este însemnată cu trei trandafiri.
5. Valahia se prezintă ca un arc de cerc faţă de ţinuturile secuieşti si tot aşa faţă de Ţara de Jos. Nu ştiu dacă am trecut sau nu prin Ţara Bîrsei, dar sigur am ocolit Ţara Oaşului, unde locuieşte tribul acela cu pălăriuţe mici si rotunde.
6. Apoi mai mergi două-trei ore şi ajungi in Cetatea B…, situată între Călmăţui şi Putna. Nu treci pe lîngă Dunare, care de la intrare pîna la vărsare are un debit inconstant, iar in ultima vreme chiar se varsă de izbelişte, modificînd mereu hotarele marcate cu linie-punct, linie-punct, linie-punct.
7. De aici şi pînă în Moldova este ca de la Sidney la Adelaide, dar dacă vrei să străbaţi Moldova, pentru a ajunge în Republica Moldova, este mai greu, căci trebuie să depăşeşti cu atenţie cotigele cu măgari, căruţele cu paie şi pietonii ocazionali, care
precum Artamon Gorovei ţin cu tot dinadinsul să meargă „per pedes apstollorum” la Tiraspol.
8. Acolo nu poţi ajunge decît cu paşaport şi numai dacă mergi să cumperi fierbătoare, lanterne şi flori cu care să faci pod peste Prut. Dar peste tot terenul este inegal, variabil şi alcătuit din munţi văi, coline şi comunităţi fel de fel, constituite în formaţiuni politice, cum ar fi: Partidul Picioarelor Stîngi, Convenţia Picioarelor Drepte şi Partidul Celorlalte Extremităţi.
9. Iar Bîlhacu, unde de curînd mi-am deschis un punct de lucru (o filiala a Ltd-ulul meu, pe înţelesul cititorilor noştri), este situat mai aproape de Călmăţui decît de Putna. Bentu, unde introspectez oarece posibile investiţii, este tot la nord de Ialomiţa si Dîmbovitza. Între aceste ape curgătoare şi chiar mai la est de ele sînt tot felul de ape stătătoare pline cu vieţuitoare, pe care aborigenii, atunci cînd nu joacă table ori nu este campionat de foot-ball, încearcă să le prindă cu undiţe, vîrşe, cu mîinile goale şi cu dinamită, pentru a-şi spori astfel conţinutul de fier şi magneziu din alimentaţie.
10. De altfel există printre aborigeni o zicală, conform căreia nici nu trebuie să mănînci peşte pentru a fi deştept, este suficient să mănînci oasele aruncate de către cei bogaţi ori cu mai mult noroc la pescuit.
11. Cît despre arealul Cetăţii B… el se împarte în două părţi, precum cosorul lui Moceanu; adică Cetatea B.. şi împrejurimile. Locălităţile mai importante sînt: Cetatea B…, Bîlhacu, Bentu, Cochirleanca, Bobocu, Mînzu, iar la sud: Sifeşti-Leordeni,
Cotorca, Lilieci şi Halta, dar nu sînt sigur că toate sînt cuprinse în Teritoriul de Nord dintre Călmăţui şi Putna
39. Clima, vremea si precipitaţiile
1. Cetatea B… are următoarele coordonate: 45,49 Nord şi 29,49 Est. Aici iarna nu este mai lungă decît vara şi nici nu seamană cu ea, cum spune şi un om de stat, încă în funcţie: „Iarna nu-i ca vara!”. Dar nici verile nu mai sînt cum au fost înainte, pentru că şi aici se fac simţite de curînd uraganele, ce încep să fie demumite: Mariana, Gheorghe, Marin, Ioana, Stela; iar de curînd şi sărbătorile de primăvară încep să cadă în contratimp cu muncile agricole de primăvară, dovadă că şi la ei se schimbă clima şi vremurile.
2. Cît despre sărbătorile de primăvară (Paştele, cum zic ei), „nu cad” în fiecare an la aceleaşi date, probabil tot din cauza încălzirii globale. Dar fie înainte de sărbători, fie după aceea, tot vin inundaţii, alunecări de teren, dărîmări de poduri şi creşteri de preţuri.
3. In iulie şi august căldurile sînt aproape tropicale şi cumplite. Pînă în septembrie cînd începe culesul care mai înainte se termina cu Ziua Recoltei. Dar în general vara este senină şi aborigenii işi programează atunci concediile, în funcţie de venituri iar bugetarii în funcţie de cum se descurcă. Unii stau acasă, alţii la mare ori la munte, mai puţini la Monte Carlo, Monaco, Ibiza şi Nisipurile de Aur.
4. Toamna este pentru mulţi dintre ei un anotimp fericit căci culeg roadele muncii lor sau primesc beneficii de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură. Pe care le depozitează în hambare, coşare, în beciuri şi în cămări. Dupa aceea ei ies in uliţă sau stau pe băncile din faţa porţilor şi se laudă după tipicul lor. Exemplu: „Grîul meu, vinul meu, nevasta mea care a pus murături, fiica mea care a reuşit la medicină (drept, ASE ), pentru că eu le-am dat „dreptul” celor în drept să-l primească…”
5. Unii dintre ei se comportă precum personajele dintr-o fabulă a lor, cîntînd după ce ies de la cîrciumă: „Cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea / cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa //”, iar cei care sînt în opoziţie le răspund de pe cealaltă parte a uliţei: „ Du, du, du, tractorul ară / Du, du, du, p..a la moară //”. Aceste zicale le-am cules de la protejatul meu, Marin Mămăligă, înainte de a face pentru el tot ceea ce un om de onoare şi un gentelman trebuie să facă pentru cel care i-a salvat viaţa.
6. Apoi vine iarna care uneori aduce o mare cantitate de zăpadă iar alteori de loc. Dar pentru toti vine Moş Crăciun, pentru cei născuţi mai devreme vine Moş Gerilă, cum pentru cei ca mine şi cei mai tineri - Santa Klauss. Aceste divinităţi vin în acelaşi timp cu Vîntul de la Intorsură.
7. În ultima vreme, în acest spaţiu CDP nu a mai fost nici un cutremur important, deşi kremlinologii, analiştii, cutremurologii şi vrăjitoarele de serviciu îl tot prognozează de multă vreme. De curînd am participat la o conferinţă de presă, unde m-a invitat prietenul mau Johny Building pentru a-i lăuda construcţia cu care se mîndreşte, fiind ea cea mai mare din zonă şi cea mai mare pe care a reuşit el să o construiască, în viaţă fiind.
8. Am găsit o chichiţă deşteaptă, explicîndu-le aborigenilor că nu au de ce să-şi facă griji, pentru că ei fiind în emisfera opusă nouă, Blockhausul lor stă cu vîrful în jos, deci se comportă ca o stalactită care suportă mult mai uşor şocurile seismice decît o stalagmită care face parte direct din sol, deci este mai expusă mişcărilor telurice. Au fost cu toţii încîntaţi şi mi-au aplaudat intervenţia şi argumentul.
9. Şi oricum un cutremur de gradul nouă pe scara Richter, cum măsoară ei, este mult mai mic sau mai mare pe scara Mercali ori pe scara Reamur, cum măsurăm noi, deci nu trebuie să se teamă. Atunci cînd o fi să fie vor vedea şi vor afla fără alte intervenţii. Pe cei care vor muri oricum n-o să-i mai intereseze iar cei care vor trăi, vor trăi o vreme cu spaimă, cu instinct exacebat de conservare, apoi vor uita pentru că ei uită repede tot ce ţine de durere, de întristare şi suspin, cum spun şi textele lor sacre.
* - în ordine, Unites States, Sovietic Union, Uniunea Europeană
** - citat din N. Iorga – Istoria lui Ştefan cel Mare, BPT 1979, editura Minerva.
Fragment din romanul „Profana scriitură”, editura Raluca, 2007, capitolul State şi împrejurimi. Titlul fragmentului ilustrează doar actuala postare.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
eroare: 'amuzat','rasturnat' - a se citi - amuzata, rasturnata!... fug!
tot io
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-05-31 06:51:12 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
george-s,
daca nu as sta pe scaunul asta 'ergou'... picam de mult... in somn... (mai devreme cumva- cumva m-am inscris pe blogul lui nicolae tudor...'mantuirea'... rad si stiu ca nicolae o sa ma injure... da' m-am inscris sa-i arat ca-mi pasa si chiar imi pasa!!) si m-am distrat- amuzat- rasturnat pe spatele scaunului citindu-ti comentariul: 'calul Boxer'- merita pariat!!
ok, imi strang si eu jucariile... imi pun pijamalele si da: ginagoia69@yahoo.ie iti asteapta manuscrisul... sincer, o sa-l citesc cu placere... (despre injuraturi... mai vedem)
sensibila,
goia
gand bun george-s!
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-05-31 06:48:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Gina,
nu pot rămîne insensibil la aprecieri, mai ales atunci cînd sînt repetate. Vorba unui bun amic al meu: „oameni sîntem şi barabule mîncăm”. Onorat să mai am un cititor al romanului „Profana scriitură”, mai ales că aria de difuzare nu a depăşit mediul provincial, în care nici cei care scriem nu ne citim reciproc, dar avem pretenţia de a accede la „massolit”(de la Bulgakov zicere).
Romanul acesta mi-a atras o gamă variată de înjurături din partea celor care trăiesc „între Călmăţui şi Putna”. Probabil că s-au recunoscut sau li s-a părut că se recunosc în situaţii anume şi în personajele imaginate.
Acum, cînd mai postez cîte un fragment, îmi dau seama că unitatea romanului pierde în detrimentul diversităţii fragmentare, aşa că s-ar putea să ai decepţii citindu-l integral. Dar precum calul Boxer din „Ferma animalelor” care spunea: „voi munci mai mult”, îmi propun şi eu că la următorul roman „voi scrie mai bine” .
Cred că la Dublin nu pot trimite decît o versiune electronică a manuscrisului (în format quark qxp şi anterioară corecturii finale), însoţită de o machetă a coperţilor în Corel 11.
Am acordul de a mă folosi de adresa de e-mail din „lista textelor tale”?
|
|
|
|
Postat
de catre
george savu la data de
2008-05-31 06:07:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
o scriere matura... filtrata prin 'deasa sitaaa'... un slalom bine gandit si analizat... cultura, traditie, politic... si ironie care ingenuncheaza - reabilitand umanul... nu e usor sa asimilezi astfel de scrieri... de aceea provoaca ori 'impiedica' cititorul... cu siguranta as dori sa citesc cartea - george-s... regards,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2008-05-31 00:37:10 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|