|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sonetul papagalului (text repostat) |
|
|
Text
postat de
Mirela Lungu |
|
|
Am întâlnit bărbatul venerat:
Se așezase singur pe un soclu
Și mă privea, parșiv, pe sub monoclu,
De parcă eram plină de păcat!
Cămașa lui mi se părea o torță
Ce-n noapte așternuturi aprindea,
Mă și vedeam întinsă pe podea
Cum m-ar răpune cu distinsă forță
Dar domnul meu e azi un papagal
Ce zboară șui, în fracul de o seară
Și stă ascuns sub zâmbetul formal,
Învăluit în fumul de țigară..
În visul meu va fi mereu egal
Cu cel ce m-a iubit odinioară.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
constructie interesanta - referinta la imobilismul mortuar al statuilor (realul autoconfigurat) - trecerea prin simbolul `trecerii` in torta a lui Heracles (imaginarul ei) - apoi dezastrul demitizarii, mi(ti)cismului (realul ei)
finalul - apoteotic - paradoxal (imaginarul invinge realul, constient, desi se stie doar imaginar)
repostarea prinde bine cateodata - textul, pe care nu-l observasem pana acum, imi pare unul reusit,
felicitari! |
|
|
|
Postat
de catre
Daniel Bratu la data de
2008-02-13 18:15:45 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|