FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Din versurile lui Valeriu Barbu (9)
Text postat de Mariana Fulger

19 noiembrie 2007

MODERN-TALKING DE CARTIER(!!!)

Dumnezeule, ești Super… zău
uite care-i șpilu’
sunt cam de belea și
nu prea m-am integrat în norme
știi – păi știi că îngeri atâția sunt
cu «gipiesul» pe mine și mi-au făcut varză
«privacy-ul»
deci, știi că am ratat calificarea, încă
din preliminarii, la concursul premiat cu
un apartament în rai – și aș fi fost bucuros
și în periferie
M-am gândit că
dacă impun pe piață un brand nou:
o rugăciune cool, ceva… un semnul crucii
și mai… spațial și cu efecte speciale sau
un cor de «maneliști de top» cu
maneaua: «Mi-ai dat, Doamne, toate urechile
muzicale
și voce în dinți, dar… mi-ai luat lirismul –
măcar să-mi fi lăsat ceva talent, că bani
degeaba am…» listă deschisă

uff! Gad și Gizăs și deseori Yehova – după
evanghelizatorii transoceanici…, mă milogesc
mă tot rog și matale treci ca
dom’ primar, dom’ director, dom’ «ales prin vot
democratic» și mă lași
cu mâna întinsă ca… regele Lear…! WOW!

uite, să vezi, îmi tai gluga, îmi cos
blugii, smulg tatuajele… pirsingul, duc
înapoi tabloul ăla pe care l-am furat
din biserică… mă ierți?!
Mă scuzi… bine, știu și fumatul, gata
Cum? Să mă cunun eu… cu aia,
cu Magdala mea, dar e o… OK, s-a făcut
Da’ îmi dai o garsonieră cu vedere spre
Terra. Poți?!
Știam eu că ești super… Băăi
fraților, să ne punem cu «Number One»
dau ceva dume mișto pentru cauză,
am auzit io că dincolo
frige rău, pun, cică, ăia autogenu’ pe noi
n-au nici curent, de-o veioză măcar și
stau cât îi veșnicia cu furculița-n tine
de parc-ai fi curcanul lui Thanksgivingday-ul
ălora
hai, poziția de milogeală, da’ ca la Roma…!
Ca peste tot în Europa… îîî

NOTĂ:
Marketingul este o condiție a fiindului
raportăm totul în vederea – la nivelul ochilor –
unui schimb
credința rămânând ceva arhaic… vrem
musai
limbaje noi, de cele vechi ne dă colgate-ul
de pe dinți sclipitori și mușcăcioși…
Preamărim Omul Înalt Prea Ultra Sfințibilul OM
și un dumnezeu plăpând acolo, umil și funcționar
la «Fabrica de împlinit dorințe» desigur aflat
la ordinul și plăcerea OMULUI…

_________________
*Dacă doriți să-i scrieți, adresa e: Barbu Valeriu, str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galați
Mulțumim.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Suflete pe drumurile vieții, cum le duc lumina și destinul. Cuvintele... de câți dintre noi sunt umilite?... de-ar fi doar cuvintele... Titlul - un lucru, ceva - suflet - câte duce... Mulțumesc pentru lectură, comentariu și vot. Sănătate și o zi bună în continuare.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-11-26 19:13:35
         
 
  Cata dreptate ai, Mariana, cand spui:

"greșim scriind sau cuvintele nu pot fi iertate, uneori, de oameni"

Oare ce inseamna "iertarea cuvintelor"?

Presupunand ca ai primit o palma verbala, nu "tacerea" ta, ca reactie, e cea mai buna dovada de umilintza? Si, eventual, si de intzelepciune?

Mi-a placut poezia ta si mi-a dat de gandit.

Intrebare: de ce ai pus titlul in engleza?

Vot cu drag,
Vero







 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2007-11-26 17:45:26
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23945
Comentarii: 120070
Useri: 1426
 
 
  ADMINISTRARE