|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curățarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Daniel Bratu |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mulțumesc,
Liviu, aprecierile tale sunt poate prea generoase, textul e unul de idee și atmosferă, încă imperfect - din 2003, de la începuturile postării în virtual - l-am refăcut prozodic, in mare parte, am scurtat versurile, am condensat imaginile - experiența 'de atelier' m-a ajutat, cred, învățând, la rându-mi, de la ceilalți
Marinela, opoziția, non-inerțială poate fi doar o altă formă de pieire, dinspre altă emisferă - textul tocmai asta face - elimină orice soluții, odată mecanismul pornit,
Gina, comentariile tale, de revers, descoperă alte sensuri,
de întors, înainte de dus,
așa cum și aici imaginezi un return to innocence enigmatic,
Mirela, cerul textelor mele crâncene coboară sedus luminilor, rogu-te să nu fie ultima stea :);
și da, vor pieri, dar nimeni nu va mai fi atunci să știe...
Adelina, superbe interpretări, pe două planuri, unul negândit (cel al împerecherii lupilor), dar potrivit și el, îmbogățind,
jarul - 'cine știe, cine știe, până când...'?
Vero, pe aici sunt mulți alți versificatori, mai talentați decât mine și mai abundenți în învățăminte, mă bucur că gândul tău s-a oprit și sub textul meu,
admirație și din parte-mi
|
|
|
|
Postat
de catre
Daniel Bratu la data de
2007-11-26 09:57:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Stiu ca luminile s-au dat, dar asta nu ma impiedica sa instelez virtual poemul!
Gina are dreptate, am facut exercitiul de a-l citi invers si e o minune.
Ma asociez cuvintelor d-lui Bordas: avem ce invatza din versificatia ta, Daniel!
Admiratie,
***
Vero.
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2007-11-24 18:44:26 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Viața ca o pradă
acesta a fost primul gând după lectura poemului. Pentru că suntem cumva obligați să trăim în haită, prin cea dintâi lecție de supraviețuire asimilăm și exprimăm, chiar dacă numai epidermic, temperamentul haitei
Totodată, acest poem mă duce cu gândul la una din sărbătorile populare de toamnă, a cărei celebrare este oficiată de către femei - Filipii. Noiembrie este luna Filipilor și coincide cu sezonul de împerechere al lupilor. Se spune că lupoaicele caută pe lângă gospodăriile oamenilor tăciuni aprinși pe care să-i înghită. Femeilor, tinere neveste, le revine sarcina de a păzi focul și jarul din vatră pentru a nu îngădui înmulțirea fiarelor și pentru a împrumuta fertilitatea lupoaicelor.
Am lăsat lumina aprinsă! Ai grijă de jarul din vatră Danielule!
Adelina
|
|
|
|
Postat
de catre
Adelina Ionescu la data de
2007-11-23 21:39:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
După cum am menționat: prin puterea celorlalți. Pentru asta e necesar să renunțăm la "cultura inerției". |
|
|
|
Postat
de catre
Marinela Serban la data de
2007-11-23 21:30:19 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Un poem 'zguduitor', as putea spune, de un 'realism crancen';)
O ultima stea pe cerul unui poet autentic,
Euridice
P.S. Si chiar crezi ca 'haitele' sunt sortite 'pieirii':))?!
|
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2007-11-23 21:26:22 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Daniel-bra stapanesti!!! cu o precizie de ritm-masura-mesaj poemul...si ceea ce obisnuiesc (nu stiu de ce) pe pagina ta este citirea dinspre final inspre inceput...si dau de sens...o stare in prag de iarna duala - sezoniera si existentiala...atat spun,
regards,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2007-11-23 20:10:04 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cum le este hărăzită înmulțirea, la fel le este și pieirea! Prin puterea frumoaselor inimi ale celorlalți!:)
Bineînțeles, în alte planuri!
M |
|
|
|
Postat
de catre
Marinela Serban la data de
2007-11-23 19:11:47 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cumplită imagine!... Oroarea stăpînind pămîntul.
Și totuși, totul într-un limbaj poetic de invidiat. Impecabil stilul.
Ritm cum nu se poate mai potrivit temei alese, rimă fără cusur.
De aici se poate învăța.
Pentru un atelier literar, aceste versuri pot fi o lecție despre cum se scrie poezie în stil clasic.
Faptul că a fost scrisă în 2003 nu are, din acest punct de vedere, nicio relevanță.
Toată admirația mea, Danielule.
|
|
|
|
Postat
de catre
Liviu S. Bordas la data de
2007-11-23 19:00:20 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|