|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Nicolae Alexandru Isaia |
|
|
Se fãcea cã Dumnezeu Ă®nsuĂ‚Âşi pusese la loc, Ă®n mijlocul pieĂÂľei, statuia lui Brãtianu Ă‚Âşi, ceva mai jos, Turnul ColĂÂľei. Tramvaie electrice clopotind cu foc Ă‚Âşi trãsuri cu cai tropotind deasupra metroului, fãceau o hãrmãlaie pe care nici taraful de pe terasa de la colĂÂľul ColĂÂľei, nu reuĂ‚Âşea sã o acopere.
Dinspre Circul Krateyl, o muzicã de trapez Ă‚Âşi salturi mortale fãcea sã-ĂÂľi sarã inima din loc, iar celebra dresurã de cai a domnului Krateyl se mutase Ă®n mijlocul pieĂÂľei, spre deliciul bucureĂ‚Âştenilor, sensibili la eleganĂÂľã Ă‚Âşi rigoare, iar Mihai Viteazu era gata sa treacã bulevardul cãlare, sã arate Ă‚Âşi el ce poate.
BãtrĂ¢nul Gheorghe Lazar stãtea cu mĂ¢na Ă®ntinsã, ... “sã mai cerĂ‚Âşesc un pic de minte, pentru deĂ‚ÂştepĂÂľii de peste drum”, aĂ‚Âşa cum un hĂ¢tru interpretase cĂ¢ndva.
Se fãcea cã Teatrul NaĂÂľional Ă®Âºi pusese vechiul sombrero de dinainte de schimbarea la faĂÂľã Ă‚Âşi Ă®Âºi fãcea ocheade cu studenĂÂľii care ieĂ‚Âşiserã pe acoperiĂ‚Âşul UniversitãĂÂľii, ca de obicei, direct din sãlile de curs.
GrãdiniĂÂľa BatiĂ‚Âştei ĂÂľĂ¢Âºnea de sub Intercontinental cu amintirile
pãrinĂÂľilor noĂ‚Âştri.
La Ă‚ÂŞcoala de Arhitecturã, celebrul bal al bobocilor adunase, ca de obicei, boboci de toate vĂ¢rstele Ă‚Âşi specialitãĂÂľile.
Bãtea clopotul cel mare de la Mitropolie Ă‚Âşi rãspundeau cele la ColĂÂľea, Sfãntul Gheorghe, Doamnei, Sãrindar.
Se fãcea cã, dincolo de Arhitecturã, un milion de romĂ¢ni trãgeau cu frĂ¢nghii Ă‚Âşi bĂ¢rne sã punã Biserica Enei la loc.
La ceasul tuturor Ă®ntĂ¢lnirilor, o mie de vise cu flori Ă®n mĂ¢ini.
BuchiniĂ‚Âştii de la zidul universitãĂÂľii, zeloĂ‚Âşi Ă‚Âşi Ă®nzestraĂÂľi ca Ă‚Âşi cei de pe malurile Senei, dãdeau culoare Ă‚Âşi pitoresc, iar florãresele pitoresc dialogului.
Curcubee din lacrimi de copii pe la Dalles ...
In rest, popor, tĂ¢rgoveĂÂľi, soldaĂÂľi, ortaci, sacagii, civili, mãicuĂÂľe, oameni de bine ...
Intercontinentalul privea de sus acest furnicar, cu superioarã
Ă®nĂÂľelegere.
Se Ă®nsera, iar la palatul SuĂÂľu se aprinseserã felinarele Ă‚Âşi trãsurile cu invitaĂÂľii la petrecere nu mai conteneau sã intre dinspre Universitate Ă‚Âşi, dupã ce Ă®Âºi lãsau distinĂ‚Âşii cãlãtori la scara palatului, sã iasã spre
SfĂ¢ntul Gheorghe.
Fãclierii o porniserã sã aprindã felinarele Ă®n oraĂ‚Âş.
Se fãcea cã era miezul nopĂÂľii Ă‚Âşi garda ce sta de veghe Ă®n Turnul ColĂÂľei striga cã Ă®n oraĂ‚Âş e liniĂ‚Âşte iar cea de la FoiĂ‚Âşorul de foc rãspundea cã Ă‚Âşi acolo e la fel de liniĂ‚Âşte.
Un suspin cu aripi de Ă®nger a trecut ca o idee pe la troiĂÂľe.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Se facea ca era piata revolutiei cu studiosi, statui aliniate frumos si o troita simpla cu lumanari mereu prospat stinse.
Punctual zero cu ochiul intercontinentalului deasupra interveghind.
Era timp adanc de liniste, doar niste nori oarecare amenintau cartile tolanite atat de frumos pe trepte
Dar femeia batrana niciodata cersind?
Dar… balconul, baricada, scrisul pe ziduri, giratoriul? Ah, giratoriul! Sensul luminii pentru orbii de noi, rotatie esuat centrifuga, intrerupta grosolan de cate-un sapcalios suflator in doua boabe uscate…
Se facea ca putin mai incolo era, sau mai incoace era…Doamne, unde era, si ce mai era, si ce se mai facea ca va fi?
|
|
|
|
Postat
de catre
nicolae tudor la data de
2003-12-22 07:52:35 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|