|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curățarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Adriana, Veronica, va multumesc pentru trecere si pentru cuvintele inspirate. Intradevar, ideile sunt multivalente, iar sensurile sunt de cele mai multe ori inepuizabile. Ati inteles foarte mult de aici si asta ma bucura.
Va multumesc si va mai astept
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-06-23 02:42:31 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"În lumea de astăzi imaginea este cel mai important atribut al individului. Ești perceput de cei din jurul tău prin intermediul aparențelor."
Acesta este citatul care mi-a mers DIRECT la inima (si cap). Asta este esentza, Petre, AMBALAJUL, foarte bine spus! Si, de aici, tot restul. Ce coincidentza! Chiar ieri pregateam un text pentru a-l posta intr-un viitor apropiat, care, in forma unei schitze oarecum comice, ridica exact aceeasi problema: importantza ambalajului, atat la oameni cat si la marfa.
Mi-a placut foarte mul textul. Ca de obicei, mi se pare ca amesteci cam multe idei, dra am intzeles ca la trine in cap ele se leaga unele de altele, deci se justifica aparitia lor in text.
Vot cu drag, aprecieri,
Vero |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2007-06-22 21:43:13 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Petre, frumos si realist eseu. Si totusi, principiul in sine nu e nou...citindu-te, mi-am amintit de vae victis! :)
Astăzi, nu mai putem să ajungem la miez decât foarte rar. Lacrimile sunt inutile. Să ne întreținem mai bine coaja...
spui...si vin si te intreb: ce valoare are o coaja care ascunde un miez sec?
cu placerea lecturii,
Adriana
|
|
|
|
Postat
de catre
Adriana Lisandru la data de
2007-06-22 15:45:31 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mariana, iti multumesc pentru completari, sunt foarte inspirate.
Multumesc de trecere si de semn.
te mai astept
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-06-22 14:18:08 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Avem în codul genetic, indiferent de specie, dorința de a fi învingători - o lege a supraviețuirii - celălalt, la râmdul lui, simte la fel. Și ceilalți. Când obosești de prea multe întoarceri, te mulțumești cumva cu ceea ce ți se oferă. Atunci accepți conducătorii. Cât de mult oferă fiecare dintre noi celorlalți e o ecuație în care variabilele pot face rezultatul oricând zero. Acumulările au tendința de a sta în acea parte a realului care rezistă forțelor din afară. Gândești frumos. Votez. O zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2007-06-22 08:20:23 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|