|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curățarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Sorin Teodoriu |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Doamnelor, domnilor observ numai comentarii favorabile, obeserv stelute, voturi, dar mai ales cuvinte - acestea din urma inseamna foarte mult, inseamna ca un text scris la un moment dat, un moment nu tocmai vesel din viata mea, i se poate spune si momentul adevarului, atunci cand am inteles ca nimic si nimeni nu este permanent, ca omul trece si se trece, ca nu raman decat cateva ganduri rebele in urma lui, amintiri care pana la urma se sting si ele. Da, Adelina, parerea mea este ca dupa moarte nu mai ramane nimic si apoi uite, suntem cum simpli nimeni, uneori pe o treapta sociala inalta, altadata pe cel mai de jos nivel si nici macar asta nu conteaza. Vrei sa faci multe, in goana ta uiti de oameni dragi, se incheie povesti, se schimba destine, te schimbi si tu in ficare zi si nici macar nu observi. Sau poate ca le observi pe toate astea intr-o simpla dimineata de toamna... Vei vedea!
Va multumesc tuturor, Viorel, Radu, Dan Norea, Elena (nu am mai vorbit de un car de ani!), Adelina, Tea, Danuta (nici cu tine n-am mai reusit sa vorbesc de mult). Am scris prea mult si atentie, astazi cota riscului de comunicare este zero.
Cu respect,
sorin |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2007-04-16 07:50:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Descopar cu bucurie o proza bine scrisa! Se intampla rar asta. Dincolo de umorul fin, picurat cu gust si rafinament intr-o confesiune care atinge corzile sensibilitatii fiecarui om care stie sa aprecieze frumosul, ramane placerea lecturii unui text bolnav de valoare. Sper sa reusiti sa contaminati cat mai multe persoane:)
Cu respect
|
|
|
|
Postat
de catre
Viorel ZEGHERU la data de
2007-04-15 12:56:02 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorin, vin si eu c-un vot.
Fara comentarii, deocamdata.
Cu admiratie,
Radu |
|
|
|
Postat
de catre
Radu Stefanescu la data de
2007-04-15 11:26:08 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorin, am recitit cu mare plăcere textul tău. Vin și eu cu un vot.
|
|
|
|
Postat
de catre
Dan Norea la data de
2007-04-15 11:10:58 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Sorin, ai reusit, ca de fiecare data, sa ma surprinzi atat de placut! o stea si din partea mea pentru femeia iubita cu tot sufletul tau.
cu drag
elena toma
|
|
|
|
Postat
de catre
ambigua departare la data de
2007-04-14 22:38:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Simțim uneori că este momentul să ne reconsiderăm trecutul pentru a putea accepta senin viitorul. Chiar dacă viitorul se conturează sumbru într-o lume în care nu ne-am simțit niciodată în largul nostru, căreia nu-i vom aparține niciodată
Alunecăm... Și mai facem câțiva pași înapoi. Este momentul unei regresii? Al unei ancorări solide în trecut pentru a desluși prezentul? Sau trebuie să închidem ușa trecutului pentru a nu-i mai permite să ne bântuie? De ce mintea nu reușește să aleagă calea către lumină și împăcare? De ce nu putem trece peste tot ce ni s-a întâmplat cu ușurinta cu care vântul spulberă frunzele fără viață ale copacilor?
Șirul gândurilor este întrerupt de o tristețe covârșitoare. Simțim cum ne împrăștiem în mii de uitări episodice, ne reîntregim într-un tot aleatoriu și apoi ciclul se reia cu o periodicitate egală și monotonă. Un tăvălug imens în ale cărui rostogoliri se antrenează amplificându-se sentimente contradictorii. Sentimente și trăiri ce devin, pe măsură ce timpul se scurge, incontrolabile
Și nu ne mai putem surmonta tristețea. N-o putem controla
ne acoperă în întregime
Cu aceste gânduri, cu aceeași emoție ca și întâia dată, cu semn de lumină pentru un text extraordinar și mulțumind pentru lectură,
Adelina.
|
|
|
|
Postat
de catre
Adelina Ionescu la data de
2007-04-14 16:50:56 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
si erata: introspecta. Scuze. Calvar |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2007-04-14 16:33:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Ps.2 Daca as fi avut dreptul sa dau stele ti-as fi dat....3. calvar |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2007-04-14 16:31:23 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eh! retrospectia introspecata , ca sa zic asa, e munca grea, silnica aproape, trecerea 'in revista' a gandurilor care ne arunca inapoi si ne tin ancorati 'acum' -in acelasi timp- e 'spaima' prozatorului inrait sa fuga de banalitatile relatarii si atat.
Ne uitam in 'adancuri'incercand sa descoperim sensuri majore acolo unde aparenta, cu parsivenia momentului, incearca sa ne franeze.....
Proza, nu gluma, scrierea ta Sorine, ma bucur ca te citesc, astept cam demult o asemenea manuire a cuvantului......
Deosebite aprecieri, Calvar si un vot
Ps. nu stiu daca esti info. ca nu putem folosi ghilimele asa ca am recurs la apostrof |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2007-04-14 16:30:28 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
acord o stea. e un text ce nu are nevoie de comentarii. si asemenea texte se remarca singure. insemnul meu e mijlocul prin care tin sa mai spun inca odata, rezonez la inserarile acestui anotimp... |
|
|
|
Postat
de catre
Dana Stefan la data de
2007-04-14 16:26:14 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|