|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
SAVA Andrei |
|
|
Adevarul despre minciunã este întotdeauna trist, singur, obosit. Nicioadatã nu se gândeste la viitor, întotdeauna se agaþã de un trecut greu si lemnos, trecut care zgârie, care doare fiecare adiere de vânt, cu lacrimi...rosii, albastre, limpezi.
Ai vãzut cum trece trecutul pe lângã tine? Stai si te uiþi la el si reactionezi nu asa cum þi-ai dori, sau cum si-ar dori. Reacþionezi si tu precum trecutul, reacþionezi inevitabil de prost, stupid, ermetic între gânduri care apar ºi dispar deodata si se convertesc in dureri, vise, speranþe.
Te uiþi la ea si desi ai strânge-o in braþe in acelasi timp iþi vine sa te lepezi de frumuseþea ei ispititoare. Nu meritã trecutul atatea lacrimi si atata dor, precum nu mai încape în mine atâta suferinþã.
Oare trecutul suferã la fel cum suferã viitorul din mine fãra trecut?
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23972 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|