|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Corneliu Traian Atanasiu |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Maria, mă bucur că ai revenit, observ tot mai mult că în haiku-urile de limbă engleză nu prea se mai ține cont de regulile prea rigide. Rămîne o anume austeritate, dar se cultivă o lejeritate în tematică, adică pătrund foarte mult temele naturii umană profunde, și o anume subtilitate a observației care se apropie de rafinamentul unei poante subțiri, abia perceptibile din epigrama noastră. Există aproape mereu un fel de ironie adîncă în ceea ce este notat.
Am de gînd să prezint cîteva asemenea tendințe pe care le-am observat în special la cele publicate de tinywords.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-10-21 09:53:18 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Voiam să scriu că ultimele două haiku-uri îmi plac cel mai mult. Dar nu se poate să le neglijez pe primele două. Chiar dacă în primul e o personificare. După mine, secvența haiku poate să nu respecte toate cerințele unui haiku.
Și totuși, ultimele două îmi plac. De pe o bancă, așa văd eu toamna...
Cu prietenie, Maria |
|
|
|
Postat
de catre
Maria Tirenescu la data de
2006-10-20 22:12:58 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
"Niciodată toamana nu fu mai frumoasă sufletului nostru bucuros de moarte" - Geo Bogza spunea că sînt dintre cele cîteva cele mai frumoase versuri scrise în limba română. Le dăruiesc cititorilor cu mulțumiri împreună cu un grupaj de alte poezii argheziene ( ***) postate dr nicolae tudor la autori consacrați.
|
|
|
|
Postat
de catre
Corneliu Traian Atanasiu la data de
2006-10-19 17:15:30 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Foarte reusite Traian, sunt cam cum inteleg eu ca ar trebui sa "arate" un haiku; felicitari. mi-au placut (vb. Eliei) in special 1,2,3 si 4 :)
P.S. Multumesc de vizita si de traduceri; le-am trecut si pe ascestea la "datorii de onorat"; pan' la urma va trebui sa-ti dedic un intreg volum :)
~Numai bine!~ |
|
|
|
Postat
de catre
Horia Ivascan la data de
2006-10-19 14:43:49 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
În cel de-al doilea haiku îmi place similitudinea dintre pleoapă și frunza plopului, prin aceasta apropiindu-se de doctrina Zen.
În ultimul haiku se recurge la valoarea estetică negativă mushin, mu preluat din doctrina Zen, având sens de nimicnicie, negativitate, dar conotând vidul, vacuitatea spirituală, singurătatea.
|
|
|
|
Postat
de catre
Magdalena Dale la data de
2006-10-19 11:06:33 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Un tablou de toamnă foarte sugestiv. Liniștit, pe o bancă, privesc copii ce aleargă mânghâiați de razele de soare după balonașele de săpun. Clipesc, de jur împrejur frunzele de plop se desprind tăcute de pe ram. Din curțile gospodarilor funinginea se-nalță spre cer - curățenia de toamnă. Timpul trece... se-ntunecă... parcul se golește, aerul devine tot mai rece, ciorile stau la taifas pe ramurile dezgolite. |
|
|
|
Postat
de catre
Dan Constantin la data de
2006-10-19 09:59:50 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Frumos. Mai multe cuvinte nu-și au rostul. Votez. Să ai o zi fericită. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Fulger la data de
2006-10-19 07:16:07 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23945 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|