|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
versuri |
|
|
de
george almosnino |
|
|
|
AUTOPORTRET
doamne cine sunt eu
un mancator de carnati
o mare tacere intr-o mare prostie
impletesc funia de care ma spanzur
si-mi scot limba
dintr-o servieta cu mandarine
FATA CU UNGHIILE ROASE
acum când ploaia se scurge
și când nimic nu îmi mai aduce aminte
orele acelea vopsite
fata cu unghiile roase
îmi apare înaintea ochilor
seara pe sfârșite
și geamul de unde nu se mai văd farurile
luminile ce se sting și se reaprind
din trei în trei secunde
COMPOZITIE CU COPIL SI SOLDATI
usile inchise ascund minuni
mama isi trece limba
pe farfuria cu urme de maioneza
copilul se joaca singur
vede soldatii nemti
intrand in paris
cum sase barbati intrau
intr-o femeie straina
egalitatea aceasta
nimic nu se intampla in numele nostru
nici stergerea resturilor de mancare
dupa ospete
ILUZIE OPTICA
peroanele goale
sinele ce merg in departare
se unesc in adancul ochiului
si ti-e frica de locomotiva
ce sta cuminte asteptand
semnalul de intoarcere
PRIN FEREASTRA SPARTA
lovituri egale
lesie aruncata pe trupul tau
ezitarea sexului dezgolit
in ochii lumii
viclenia spinarilor bune
balta in care zace o paine
uitata de un copil
in ora lui de gratie
doamne
moartea vesela la ora opt
musca se invarteste si bazaie
pe acest pamant
locuibil
SI EU DEASUPRA ASEZARILOR FERICITE. IN PATUL MEU TREC MARILE
(...)
2
cum amestec eu cuvintele
cum fac din ele o pasta
buna de pus pe paine
cum aud eu barna troznind
cum ma impiedic de toate nimicurile
cum mana mea lasa jaluzeaua sa cada
vorbe atat de stramte
ochiul atat de urias
cu fiecare zi ne apropiem
chipuri vesele sanatoase
fara incetare ne apropiem
daca ne-am aseza
la umbra unui pin
ne-om trage sepcile peste ochi
am opri timpul
ciuperca alba scorojita de lene
crescand din miazma apropiata
(imi amintesc de gura mea
de trupul meu
ca inceputul acestui munte
zarit cand nu te astepti)
mama s-a stins intr-un pahar
asezat pe pervazul ferestrei
voia sa zboare
pana ce bratele au ajuns milioane de brate
asezate in ordinea lor
un tren trecea
priveam sinele goale
tata venea acasa odata cu noaptea
alb de spaima isi pipaia carnea
pe crestele uscate ale vanturilor
viata atat de scurta
intre doua versante
o voce vorbind
cu echivocul altei voci
aici lumea cu neasteptatul ei zilnic
dincolo pietrele umpland noaptea
pisc al ochiului stins
sub pleoapele nemiscate
4
ce greu animal intins pe plaja
dezbarat de orice rezistenta
gata sa primeasca poftele tuturor
ca o masa de nunta
acolo inchiriata inchisa
sub cornisele mari dupa gratiile
unde cantecul ramane
o coborare de anotimpuri
cine mai vrea sa priveasca
fata lunii scapata din ceruri
cum peste mahala se desearta deodata
asemanatoare topirii seului
cu sfaraituri sticloase
neliniste din toate partile
fete aparute in scuaruri
cu mers aducator de sange aspru
intre picioarele umbrite suspinului
pretentiile sufletului la caderea noptii:
voi afla patul unde
schimbam imparatiile
si legile
si unghiurile din care urechea noastra
presimte latratul stepei?
orasul ramane in urma
marile doctrine
raman agatate ca panzele de copaci
omul parcurilor cu miros de catran
grabit isi sfarseste drumul
6
cine se instraineaza venind
odata cu ziua
la douazeci si cinci de ani
mesele albe
frigiderul plin de sampanie
tanara casatorita
tiuitul crescand in degetele inrosite
raceala cetoasa inca o treapta
bataia surda a inimii
in culoarea molozului
opreste-te
in zgomotul statiei
totul se intuneca
ramai cu mana intinsa
spre usa care nu mai exista
7
du-ti bicicleta de-a lungul zidului
suna din clopotel si treci
printre oamenii care te privesc straini
ti-e somn si mergi cu ochii aproape inchisi
un porumbel paseste speriat
pe dara murdara a rotii
rasete in soare la fel ca ieri
copiii nisipul
un peste negru se zbate
sa iasa din apa
si domnii aceia se uita cum tu
fara nici un rost te opresti
din zece in zece metri
o sa vina ploaia te gandesti
o sa cada picuri mari
peste asfaltul incins
SINGURATATEA SERII
prin
fereastra
deschisa
caldura unui evantai
PUNCT
un tipat
deschide
multe ferestre
fereastra lui
inchisa
RESPIRATIE PE GEAMUL INGHETAT
pietre
mangaiate noaptea
de maini singuratice
insistenta
de a-ti apropia
concretul cu un abur
STARI CRITICE
si perdelele
ca femeile
in fata ferestrei
deschise
tremurand
REMEMBER
noaptea
stau
si astept
intoarcerea
noptii
UIMIRE
cand rana se usuca
te gandesti
la scoarta copacului
si te miri
ca poti umbla
SA-I SPUNEM NOSTALGIE
seara
aceasta vanataie
care dispare
a doua zi
CONFESIUNEA UNUI TIMID
totdeauna m-am gandit
gura e o usa
daca eliberez
tipatul
se prabuseste
casa
CONTRAPUNCT ILUZORIU
anonimatul
indarjita
tacere
a nemarginirii
INCAPATANARE
sa incerci
noapte de noapte
cu indarjirea
unui caine speriat
sa spui adevarul
cuiva care trece strada
CULPA
citesc
recitesc
nimic nou
cameleonul
e in mine
EXERCITII DE A DEVENI OBIECT
privesc picioarele scaunului
inutile miscarii
imi simt muschii
incleindu-se
lent
SFIDARE
sunt pedepsit
sa stau in casa
si sa scriu
ah, grohaitul purceilor
primavara
CAPCANELE CULORILOR
speriat
privesti zorile
rosii
ca o palma
indarjita
de frig
SEMN DE CARTE
as vrea
un om
atat de drept
ca linistea
intr-o cladire gotica
IN LABIRINT
de la un timp
tot caut
dincolo de ceea ce se vede
nu inceputul
nu sfarsitul
doar o usa
VESTI DIN TARA INDEPARTATA
si ingerii trec uneori
incerc sa dorm
cu ochii larg deschisi
MICILE FARSE ALE NATURII
o pasare
voios colorata
langa un pian spart
urma pianistului
cicatrizandu-se
SALTUL IN IMEDIAT
cand nu mai ai ochelari
te intrebi
poate cineva
sa treaca
peste propria sa tacere
INTRE DOUA OGLINZI
singuratatea
ochiului
unde
au fost
muntii
ramane doar un nor
INFRACTORUL NEVAZUT
pana la urma
voi afla secretul
dulapului
unde intunericul
imi incearca
palariile
O APROXIMATIVA DESCRIERE A VESNICIEI
unde
nu e culoare
orice intalnire
e posibila
|
|
|
|
|
|
Date
despre autor |
|
|
Data nasterii:
|
|
|
Locul nasterii:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23949 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|