PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
PORCII de  Émile Verhaeren   traducere de Lazăr Iliescu Porci mari, cu pielea roză şi grasă, cu purcele, Împestriţau livada şi grohăiau sonor; Vârându-se-n gunoaie, prin curţi şi pe ogor, Bălăbăneau lăptoase şi pline ţâţe grele. În bălegarul moale, de soare cald brăzdat, Intrau până la burtă în zeama puturoasă; Adulmecându-şi udul din balega cleioasă, Simţeam fiori cum parcă prin piele îi străbat. Noiembre era luna tăierilor. Prin curţi, Îşi ţâţâiau în ţărnă, greu, ţâţele sub burţi. Erau grăsime numai: ochi, gât şi fălci şi coadă. Când le pârleau şoriciul şi părul lucitor, Curgea printre şezuturi osânza de la noadă... Şi se-ncingea foc vesel pe rugul morţii lor. Text postat de alex porc Date despre autor Data nasterii: 21-mai-1855 Locul nasterii: Saint Armand/Belgia Poet belgian de expresie franceză, născut într-o familie burgheză; îşi petrece copilăria în câmpia flamandă, pe malurile Escaut-ului; învaţă la colegiul iezuit din Gand, apoi la Universitatea din Louvain, unde studiază dreptul; se stabileşte şi practică avocatura la Bruxelles; debutează în 1883 cu volumul de versuri Flamandele; vreme de câţiva ani trece printr-o criză spirituală, cu dereglări psihice; călătoreşte în Spania, Germania, Anglia; în 1891 se căsătoreşte cu Marthe Messin, care va juca un rol important în vindecarea poetului; se apropie de mişcarea socialistă belgiană; îi apar într-un interval de zece ani (1893-1903) câteva cărţi de versuri care-i aduc o notorietate internaţională; invitat în multe ţări, conferenţiază pe teme literare în Germania, Elveţia, Franţa, Rusia; la începutul primului război mondial îşi afirmă poziţia de patriot belgian, refuzând compromisul unei neutralităţi individuale; în 1916, 26 noiembrie, venind la Rouen pentru a ţine o conferinţă, moare, călcat de tren. Les Flamandes (Flamandele) - 1883; Les Soirs (Serile) - 1887; Les Flambeaux noirs (Flăcările negre) - 1890; Les Villes Tentaculaires (Oraşele tentaculare) - 1895; Les Forces tumultueuses (Forţe tumultoase) - 1902; Les Blés mouvants (Grâuri mişcătoare) - 1912. „Totul în versurile sale ia o înfăţişare nouă, stranie şi fantastică. Florile au aparenţa soarelui, ierburile devin arbori, arborii cresc peste măsură urcând până la cer (...). Omul acesta teribil a scris şi lucruri duioase, căci în el e şi un suflet nevinovat, sensibil la iubirea dintre oameni şi la frumoasele visuri cu caracter social. Putem deci afirma că, cel puţin în ceea ce priveşte unele din calităţile sale, e singurul poet care poate fi confruntat cu Victor Hugo. Dacă Verlaine reprezintă în străinătate poezia franceză, el, Verhaeren, simbolizează această poezie în tot ce are ea mai pur şi mai tradiţional.” (Rémy de GOURMONT)                 Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23949 Comentarii: 120070 Useri: 1426
ADMINISTRARE