PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
FĂRĂ MIZĂ Text postat de Corneliu Traian Atanasiu N-am înţeles niciodată nu atît pasiunile pe care le stîrnesc disputele de pe acest site, cît mobilul care le declanşează. Deşi este evident că fără ele site-ul este mort. Aşa este doar bolnav. Cronic şi fără scăpare. Se pare că nişa atît de dragă patronului este doar un refugiu pentru acest mod de convieţuirea fără rost şi fără perspectivă. Dar poate că există, vorba editorialelor, o înaltă teleologie de nepătruns pentru cei care se vîntură pe-aici (dispreţuind-o fără să o ascundă). Mi-am zis, ironizînd şi avînd în vedere principiul excesiv al permisivităţii, că e vorba de o casă de toleranţă. Este un adevăr care trebuie însă amendat şi oarecum îmblînzit, poate este mai adecvat să ne gîndim doar la un azil, un adăpost pentru nevolnici, exilaţi, infirmi, refugiaţi, invalizi. Dar şi asta a ilustrat-o cu brio Recheşan. Ceea ce aş putea să adaug este că tot ce se petrece aici este fără nicio miză. Se joacă, cu gravitate nemăsurată, pe boabe de porumb, pe nasturi, pe monede expirate în urmă cu cîteva stabilizări. Iar azilul este cam şubred, se clatină la seisme doar închipuite ameninţîndu-i mereu pe bieţii osîndiţi.             Puteti adauga comentarii acestui text     Comentariul dvs.       Comentariile userilor                   Desigur Nicolae, aşa este cum spui tu! nu eşti singurul care se entuziasmează în faţa propriilor creaţii (sic). Pentru a mă convinge şi pe mine, trimite-mi un exemplar din cartea aia (cu plata la destinaţie) pe adresa: Zalău, str. Crişan nr. 21, Hotel Griff, camera 22; ptr. Viktor Latunski din Tiraspol. p.s. Nu mai am mobil! Dar hotelul are telefon fix.   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-14 16:49:16               @ latunski “avînd mai jos cugetările unui elitist modest şi descoperitor al "literaturii vii".” (l.c.) Literatura mea vie are niste nuante dumnezeiesti. Nu este vorba de literatura incontestabil vie a jurnalului personal sau de calatorie present de secole in carti, este vorba de curba desenata pe o hartie milimetrica a unei creatii. Pentru a intelege va rog sa luati ca etalon scena cand Iisus, copil fiind, jucandu-se cu un tanc arunca in aer bulgari de clisa si acestia se transformau in pasari. Cu modestie permiteti-mi sa fac o “critica” lucrarilor mele larg contestate de maria voastra. Una dintre tablete se numeste chiar “literatura vie”. Acolo este vorba despre un om care se recunoaste in cele scrise de mine si viata lui de-odata se joaca cu cartile pe fata: ce spune si gandeste poate fi aflat de familia sa. “arat bine acolu - remarca – da, sint io”. Este o iluzie fiindca el este doar un cuvant, o atitudine sau un gest, adica un fragment dintr-un intreg. Daca ar fi intrebat daca este si in alte lucrari, ar putea sa jure ca “da”. Fiindca este lumea lui. Dar el nu este, ca intreg. Ci este imaginea lui din oglinda, cel care cu vrea sa semene, care vrea sa fie, care va fi intr-o zi. Este Personajul care ii seamana, CEL CARE AR TREBUI SA FIE EL. Daca va fi intr-o zi, inseamna ca modelul este atat de apropiat, de posibil, incat il va urma. Deci modelul imaginar este atat de viu incat il trage de mana pe cel mic si neinsemnat, pe cel mort, astfel ca acesta sa devina viu. Este, la o scara minuscule, procesul aruncarii in sus a bulgarelui de pamant pentru a se face pasare. Personajele din ciclul “Duminicalii” sunt creionate. Au ca model real doar imaginea celui descult, pe care-l recunoaste oricine, au ca spatiu de miscare lumea lui simpla, poate si cateva cuvinte. De ce “literatura vie”? Fiindca astfel am putut sa trag un semnal de alarma din aceasta lume marginalizata in speranta indreptatirii ei si sa ofer concomitant un model de traire personajelor in cauza, cu element de unica importanta GANDIREA propriei conditii menita sa duca la o schimbare prin si cu sine.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2010-04-14 14:47:49               Vasilica, nu putem vorbi pentru că sîntem bruiaţi, eu îţi răspund şi pînă s-o fac întrebarea ta a fost ştearsă. Mă gîndesc că mă pui să ghicesc ce tip de caracter te apropie de OSC, ET şi MB. Nu e greu s-o spun, dar mă sfiesc.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 23:55:29               "Civilizaţia evită această apropiere excesivă dintre oricine şi oricine în numele omeniei şi cultivă grupurile mici şi afine." Dar eu nu vorbeam de apropiere, domnule CTA, pentru ca imi dau seama ca exista o selectie,(daca vreti, un discernamant) cand este vorba sa iti apropii pe cineva, era vorba de a fi OM, in SOCIETATE, -intradevar, CIVILIZAT!- Si ca sa fac o completare la ceea ce ati spus despre "grupurile mici si afine", am vazut si acest aspect; grupuri cu aceleasi caractere! Acum depinde si ce fel de caractere! Iar va pun sa ghiciti!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-10 23:44:18               "Ştii că toată lumea te tolerează doar pentru că se ruşinează să ţi-o spună?" acesta-i doar meritul d-voastră, stimate Domn. cum aş putea, să te pot ierta , cândva? ...mi-e imposibil! şi... ziceţi că-i fără miză? ...mi-e lehamite!   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2010-04-10 23:39:21               "ast fost decomspirat astazi" Sigur că enumerarea a fost prea scurtă, i-am uitat pe deliranţii agramaţi, pe bîiguitorii fără haz, pe poltronii urlători, pe patriotarzii frămîntaţi, pe nulităţile în stare de ebuliţie... OSC, ţie nu ţi-e ruşine să atingi tastele acestei minunăţii care se numeşte computer? Îţi dai vreodată seama ce blasfemie săvîrşeşti? Înţelegi cumva că (dacă nu cumva eşti mereu băut) n-ai nicio scuză pentru ceea ce comiţi? Ştii că nu se poate apăra ceea ce doreşti cu o asemenea prestaţie mizerabilă? Ştii că toată lumea te tolerează doar pentru că se ruşinează să ţi-o spună?   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 22:46:50               "Sigur că expresia pare cam tare şi îmi cer scuze celor pentru care enumerarea pare prea scurtă" Ma bucur ca n-o lungesti, stimate domn. Daca o lungeai...cadeam si eu, cu tot interesul pentru Dvs, in amonte de... CeTeAtisme! Bucuria, pentru dvs, e mai mare decat necazul polonezilor, stimate racaitor in... galceava, e doar o peluza la meciul pe care-l motivati!(nu o repriza) jura-te stimate domn, ca... ce doriti Europeei, va doriti si dvs... Ma tem ca nu veti putea duce acest... "blestem", niciunde, spre intelegerea noastra...! ...pentru dvs. exista o miza, stim, sa ne executati... silit, dar... din umbra! ast fost decomspirat astazi, chiar de seful nostru... va multumim ca nu ne-ati uitat, si... ati fost permanent in cocoasa noastra... cos. ps, daca sunt typo...ma scuzati. t.   Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2010-04-10 21:04:57               Vă respect opiniile şi sînt de acord cu simulacrul de a avea ultimul cuvînt. Poate fi un exemplu de dispută civilizată. Aştept răspunsul! Eu mă opresc aici. O seară mai puţin searbădă decît Europeea.   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-10 20:36:07               Nu e chiar aşa. Ideea omului dintr-o bucată nu prea mai ţine azi, sîntem fiinţe schizoide, un conglomerat de roluri pe care le jucăm în diferite ocazii şi împrejurări. Şi ele nu mai pot fi unificate. Iar, în ce priveşte eul auctorial, cel ce scrie este doar unul din rolurile pe care le jucăm. Nu cred că trebuie să salvăm personalitatea statuară a autorului. De multe ori este un om lipsit de orice importanţă (poate chiar groaznic de plicticos) sau o adevărată hahaleră în civilie. Poţi spune desspre el: a fost un om nimic, ce noroc că totuşi a reuşit să scrie. Asta nu e nicidecum un îndemn pentru toţi oamenii de nimic să creadă că sînt altceva dacă mîzgălesc hîrtia. Preluînd ideea pe care o insinuezi, pot spune că în anumite locuri nu poţi da nicicum vreo dezminţire a ceea ce cred ceilalţi despre tine (ele reuşesc să te facă pe măsura lor). Singura scăpare e boicotul, să nu le mai frecventezi. Pentru că rămînînd acolo nu poţi să arăţi decît ce-i mai rău în tine. E foarte normal ca pe europeea să începi să semeni cu nicolae sau buricea.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 20:26:19               Mă aşteptam la această replică. Mă uimeşte - e puţin spus - brusca apropiere ideologică de "forţosul moral". Cu aceeaşi stimă şi admiraţie pentru textele domniei voastre. Latunski, care ştie că cel ce scrie nu întotdeauna "se scrie".   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-10 20:12:43               M-am simţit lezat de expresia "adăpost pentru nevolnici, exilaţi, infirmi, refugiaţi, invalizi". Sigur că expresia pare cam tare şi îmi cer scuze celor pentru care enumerarea pare prea scurtă, ea trebuia continuată cu şi regretabile excepţii. Îmi pare rău, dar doctrina solidarismului fără frontiere nu m-a atras niciodată. Patria, cu aplicaţie perfectă la acest spaţiu, nu mi se pare decît fatalitatea care ne ţine pe toţi împreună (sub un fals stindard). Aş fi preferat să-mi faceţi o invitaţie (elegantă) să-mi iau tălpăşiţa. Aşa însă o să profit de pilda lui Nicolae şi, în ciuda stenahoriei, o să rămîn numai, asa, de-al dracu'.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 19:35:49               Mai aveaţi o mulţime de variante: mutualism, comensalism, amensalism, neutralism etc. Aţi plecat de la exemplul nefericit în care organismul-gazdă este influenţat negativ de paraziţii beneficiari. Eu am plecat de la ideea de bun simţ. Nu cunosc relaţiile domniei voastre cu gazda. Nici nu mă interesează. M-am simţit lezat de expresia "adăpost pentru nevolnici, exilaţi, infirmi, refugiaţi, invalizi". Cred că domnia voastră ar trebui să vă prezentaţi scuzele. Consideraţi-o ca o provocare decentă.   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-10 19:13:18               "la masa gazdei" Punctul ăsta de vedere nu este atît de atipic. Se vehiculează de mult. Gazda nu a ajuns însă să şi servească ceva. Înainte de separa grîul de pleavă şi făina de tărîţe e şi greu să crezi că cineva ar putea prepara vreun meniu. Vă asigur că nu sînt în "vizite" cu dînsul. Dealtfel, cred că, în măsura în care miza (literară) ar exista, nu am mai avea de ce să pomenim de asemenea politeţuri protocolare. Într-un anume fel, ca să nu ignor cu totul jocul propus de dv., după prestaţia sa, şi gazda este mai degrabă un musafir care îşi dă aere de cărturar. Cu ghionturile pe post de pişcoturi sînt obişnuit. Nicolae are dreptate, există un cîştig pe site-ul ăsta, ţi se tăbăceşte pielea. Întrebarea: ce-aş face fără ele (gîzele de felurite specii)? Pariem că nu le-aş simţi lipsa? Cum cred că nici lipsa mea n-ar fi simţită ca vreo pierdere. S-a acreditat ideea că Europeea dă dependenţă. Nu o agreez şi la orice provocare decentă vă asigur că voi pleca definitiv şi fără niciun fel de regrete din acest spaţiu (care nu găzduieşte nimic, doar dacă nu facem rabat sensului biologic de gazdă pentru paraziţi, ceea ce nu implică nicicum vreo ospitalitate premeditată).   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 17:51:14               Domnule CTA, eu am un punct de vedere puţin atipic. Cînd merg în vizită şi nu-mi place atmosfera şi (sau) compania nu spun ce simt chiar la masa gazdei. Adevărul fiind "un compus ingenios de dorinţă şi aparenţă" (Ambrose Bierce) Aleg variantele: - bîrfesc gazda cu prietenii comuni (de, oameni sîntem şi barabule mîncăm!); - nu mai merg în vizită o vreme; - nu mai merg niciodată. Asta nu mă împiedică să-i ironizez şi să-i "taxez" (atît cît mă pricep) pe diverşi musafiri care îşi dau aere de cărturari cînd ei sînt, de fapt, doar bieţi pişcotari. Conştient de pericolul situaţiei: atunci cînd „dau” trebuie să accept că pot să şi „primesc”. Pentru siguranţa personală ţin bastonul în dreapta şi ciomagul în stînga. Ar trebui să mă simt flatat de de faptul că mă situaţi pe aceiaşi platformă cu domnia voastră. Eu vă asigur că îmi cunosc locul în insectar şi, paradoxal, nu mă pot desprinde din clasor. Mă simt bine alături de speciile rare, dar mult mai bine mă simt printre ţînţarii cu elice şi muştele comune, care sînt o sursă de inspiraţie chiar şi pentru domnia voastră. Ce aţi face în lipsa lor? "Elita să ştie de ce are parte:/ Frişca să fie bună, mai întîi se bate" (Stanislaw Jerzy Lec)- autor pe care nici nu era cazul să-l mai citez, avînd mai jos cugetările unui elitist modest şi descoperitor al "literaturii vii". Trăiască piramida cenuşie şi conul de umbră gri (culori ce n-au fost compromise, încă)!   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-10 14:21:42               am postat aici pentru a primi un ok de la Ion Corbu. Si l-am primit. un timp. apoi am postat/intervenit numai, asa, de-al dracu'. fiindca exista libertate. si am avut surpriza placuta ca nu am devenit indezirabil, m-am ales doar cu un avertisment de ochii lumii. Miza europeei este ca nu mor caii cand vor cainii si nici cainii cand vor caii. daca era dupa unu sau altul europeea ramanea cu un singur user (CTA) si pagina bleu dezvaluia doar acuze ca Seful nu face ce trebuie cu lavra. Democratia presupune echilibru in situatie de razboi. miza europeei nu este ecoliteratura. Ci procesul prin care creatori adevarati arunca in groapa albastra toata mizeria si ies la suprafata ei mai caliti in a purta razboaie si a le castiga. in care vor avea cot la cot, in acelasi transeu pe cel cu care s-a ciufulit ani de-a randul. Daca nu trecem peste ura personala, despre falsa idee ca suntem buricul literaturii, daca nu intelegem ca intr-un spatiu virtual nu numai ca avem voie, dar trebuie sa ne spunem parerea/adevarul, iar acest fapt nu trebuie sa ne incranceneze, ci sa ne privim in aglinda si sa stergem cu mana, atunci literatura adevarata nu va iesi din conul de umbra gri care propulseaza false valori si, astfel, se va incalci si mai tare mintea celui care se va naste maine.   Postat de catre nicolae tudor la data de 2010-04-10 13:13:14               "vă rog să-mi acceptaţi scuzele. M-am regăsit în adevărata-mi goliciune jucînd bambilici online. Mă bucur că mi-aţi dezvăluit această trăsătură tarată chiar aici, în acest azil şubred, unde şi domnia voastră postaţi din cînd în cînd." Domnule latunski, în cazul dv. acţionează paradoxalul dicton care susţine că excepţia întăreşte regula. Mai pe româneşte, şi evident mă includ alături de dv., dacă te amesteci în tărîţe, te mănîncă porcii. În rest, experimentul de a reface aici grădina Edenului dă rezultatele vizibile şi scontate. Puterea divină a proprietarului este a unui înger tarat.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 10:34:44               Cristian Vasiliu, nu m-aș fi așteptat să văd scris vreodată de către dumneata a-ți în loc de ați. Cred că erai foarte surescitat!!!   Postat de catre Luchi Tenenhaus la data de 2010-04-10 10:16:38               P.S. "Nu mă adresam ţie!De fapt te-am rugat să încetezi a-mi pomeni numele din moment ce nu ai altceva de făcut decît să bîrfeşti şi să emiţi tot felul de inepţii." Spune-mi, cum sa ma adresez domniei voastre, cand voi avea nevoie sa ma adresez, vreodata?!:)) Si afirmatiile tale, cum ca as barfi, imi pare rau, nu imi este in fire, cred ca tu barfesti cel mai mult iar daca te referi la scrierile mele, sunt niste glume, nu scriu cu rautate, ca tine!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-10 09:53:48               Gheorghe, uite un exemplu de rautate: mi-ai sters comentariul in care ii adresam domnului CTA o intrebare si nu era niciun atac la persoana. Spuneam in acel comentariu un ADEVAR, atat! Si ca sa intaresc rautatea ta, nu mi-ai validat poemul meu pe care l-am postat aseara.De ce?   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-10 09:44:25               Domnule CTA, vă respect şi vă admir: - pentru cultura vastă, exprimarea fluidă, fin aluzivă; - pentru preocupările literare ce ies din sfera muritorilor de rînd; - pentru sarcasmul coroziv şi chiar pentru dispreţul manifestat faţă de diletanţi. Nu voi polemiza niciodată cu domnia voastră (nu din teamă sau sărăcie de argumente, ci - evit expresia: "modestia, bat-o vina!" - din bun simţ. Tăbliţele cu legile morale şi filosofice care mă îndrumă nu mi-au fost dictate de aceiaşi Entitate care i le-a dictat lui Nicolae Tudor. Pentru că postez sporadic pe Europeea, la care trebuie să ne gîndim ca la, citez: "un azil, un adăpost pentru nevolnici, exilaţi, infirmi, refugiaţi, invalizi."; vă rog să-mi acceptaţi scuzele. M-am regăsit în adevărata-mi goliciune jucînd bambilici online. Mă bucur că mi-aţi dezvăluit această trăsătură tarată chiar aici, în acest azil şubred, unde şi domnia voastră postaţi din cînd în cînd.   Postat de catre latunski criticul la data de 2010-04-10 09:36:06               un pic de decenta dle Iovan... macar dvoastra, cel care a-ti facut afirmatii calomniatoare contribuind la plecarea lui, sa nu il citati pe Radu... "Radu Ştefănescu a greşit afirmînd:totul are o limită"... :( Cristi   Postat de catre Cristian Vasiliu la data de 2010-04-10 09:29:08               Exemple mai concludente decît mizeriile pe care le împroaşcă în pagină adrian mihai, nu cred că pot fi!   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-10 01:20:37               er: toate comentariile se referă la persoană, nu la subiect,   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-10 00:53:29               D-le Cristescu, Din moment ce toate comentariile postate sub textele mele se referă cu asemenea invective (poate aţi avut curiozitatea să le citiţi şi pe cele invalidate)sunt foarte tentat să părăsesc şi eu europeea(am mai făcut-o o dată după 2 ani de prezenţă constantă şi postarea a peste 400 de texte)care evident a devenit un spaţiu fără miză literară..atît doar că Radu Ştefănescu a greşit afirmînd:totul are o limită...NU! GROBIANISMUL, INVECTIVELE ŞI CALOMNIA PAR SĂ TINDĂ SPRE INFINIT!   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-10 00:51:55               Vasilica, Nu mă adresam ţie!De fapt te-am rugat să încetezi a-mi pomeni numele din moment ce nu ai altceva de făcut decît să bîrfeşti şi să emiţi tot felul de inepţii.   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-10 00:25:22               Gheorghe, exagerezi ca de fiecare data! De catrenul meu, te rog sa nu te iei. Ai scris despre "lavra"? Ai scris. lavra = Mănăstire mare în unele țări ortodoxe, unde călugării locuiesc în chilii construite la distanță unele de altele, în felul caselor unui sat. – Din sl. lavra. Am scris eu ceva de Europeea? Nu. Am spus decat de gradina ta, unde se afla "lavra"!   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-10 00:07:48               "denigrarea Europeii" Nu cred că aveţi în vedere sensul real al cuvîntului. Care ar fi faima şi creditul europeei ca să mai poată fi defăimată sau discreditată? O face clipă de clipă ea însăşi prin prestaţiile membrilor săi. Şi sub binevoitoarelor şi complicele dv. priviri. Cred că se întîmplă exact invers, e ridicată-n slăvi de dv. fără niciun motiv şi fără nicio noimă, cînd lucrurile se văd cu ochiul liber. Dar asta-i adevărata problemă, totul a devenit deosebit de plicticos. Cu cît sînt lucrurile mai rele, cu atît sînt ditirambii mai răsunători.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-10 00:07:42               Domnule CTA, In parte sunt de acord cu dvs. Imi reprosesz ca am fost primul, alaturi de joe King care am cam aprins niste focuri pe aici. Era o vreme frumoasa pe atunci. Cum e si acum. Imi recunosc exagerarile si mai ale greselile. Am sanctionat acid niste tare de care, culmea, sufeream si eu. Nu am chef de lamentari si nici nu sunt stilul. Ii multumesc domnului Corbu pentru 3 lucruri. Pentru ca exista Europeea, pentru mine si pentru o poveste de dragoste oau. In rest este cel mai bun site de literatura pe care il stiu. Cu oameni absoluti minunati si autori pe masura. Notre respect   Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2010-04-10 00:07:41               Domnule Corbu, Din moment ce la adresa unui editor (întîmplător e vorba de persoana mea)sun tpostate şi validate ca fiind perfect decente asemenea comentarii şi catrene: vasilica dintr-a lui gh. reche vină, lavra asta, precum vezi, va ajunge o ruină mult mai iute decât crezi! Postat de catre adrian mihai la data de 2010-04-09 22:23:23 prin mesaju-i curajos, vasilica, năzdrăvană, în catrenul de mai jos a pus degetul pe rană. Postat de catre adrian mihai la data de 2010-04-09 22:16:38 In gradina lui Iovan A ramas doar Rechesan Sade si priveste-n zare Cum lavra, incet, dispare! Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-09 21:58:56 gândesc că-n zidurile lavrei, în stilul ăsta, într-un an, în pagini, "mulţumită" javrei, rămân doar ea... şi cu iOVAN! m.i.m, e lesne să îi baţi, mânce-i să-i mănânce iadu'... jorz şi reche, adunaţi, nu fac nici un sfert din radu! Postat de catre adrian mihai Nu vă miraţi că domnul CTA a ajuns la această concluzie!   Postat de catre Dragoş Iovan la data de 2010-04-09 23:56:18               Acum am înţeles de ce o ţineţi lanţ cu denigrarea Europeii. Succes.   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2010-04-09 22:57:22               "Mi-am zis, ironizînd şi avînd în vedere principiul excesiv al permisivităţii, că e vorba de o casă de toleranţă. Este un adevăr care trebuie însă amendat şi oarecum îmblînzit, poate este mai adecvat să ne gîndim doar la un azil, un adăpost pentru nevolnici, exilaţi, infirmi, refugiaţi, invalizi." Domnule CTA, inainte vreme, poetii se intalneau pe viu, la cate o cafenea sau carciuma. Scrierile lor apareau pe hartie, in diverse reviste, ziare, ale vremii. Astazi, exista aceasta posibilitate, cu ajutorul tehnologiei moderne (a internetului) sa se intalneasca si pe site-uri literare, online. Este adevarat ca, intre scriitorii de atunci existau scandaluri si critici in diverse reviste, astazi, iata, se pot face si aici, in virtual. Oamenii care fac rau in realitate, pot face rau si in virtual. Sunt orgolii, invidii, rautati. Sunt grupuri de interese ale caror influente, din virtual se pot transfera in realitate. Asa ca, eu zic ca exista si o miza aici. Nu se joaca pe boabe de porumb sau nasturi. O vorba aruncata aiurea de cineva, pe site (exemplul de aici, Rechesan impotriva lui Radu Stefanescu, cum ca ar fi plagiat)se raspandeste pe toate site-urile si apoi, stiti cum e; din "tantar" se face "armasar". Unele din aceste afirmatii nu se verifica, ajung la "n" persoane si asa raman, astfel ca, atunci cand vrei sa apari intr-o revista, sa zicem, redactorul avand acea informatie, te refuza. Si atunci, te intrebi:exista sau nu exista miza? Exemple sunt mai multe dar ma opresc aici.   Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2010-04-09 22:57:22               "Adevărul aşteaptă. Numai minciuna se grăbeşte!" Părerea mea, nu cer nimănui să adere la ea, este că numai tîmpiţii o ţin maţ călugăr într-o pasiune care nu se urneşte în nicio direcţie şi te mai şi urîţeşte iremediabil întreţinînd-o. Mai ales dacă o mai şi poleieşti angelic. Se vede însă că sînt şi din cei care nu se plictisesc de sine oricîte tîmpenii ar face. Le repetă cu un diabolic angelism. Ştiu că nu au decît un cocoş impotent şi tot aşteaptă ouăle de aur. Într-un fel, văd că aţi trecut de la gogoşi la praf (angelic) în ochi.   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-09 22:40:52               Bună seara, Aţi scăpat din vedere esenţialul: aici sunt valori reale şi au fost publicate şi se publică texte valoroase. Şi cel puţin câţiva dintre membrii site-ului au publicat cărţi beneficiind şi de ceva sfaturi primite în aceste pagini. Mă credeţi ori nu eu am e-mailurile or de mulţumire. În plus Europeea nu se va opri aici. Îmi pare rău pentru Europeea, îmi pare foarte bine şi sunt fericit că alte priorităţi au devansat Europeea. Însă nu renunţ niciodată la proiecte. Poate odată vă voi istorisi poveste celor două broscuţe! Încrederea şi speranţa nu mor. Totuşi, cred eu, cel mai important lucru realizat aici este spiritul. Sunt oameni care se preţuiesc reciproc, sunt oameni care aderă sincer la ecoliteratură, sunt oameni care nu pot rezista până nu accesează zilnic Europeea. Şi, s-a demonstrat, pot coexista diversităţi culturale necenzurate. Pentru cine este capabil să vadă Europeea reprezintă un plan angelic, o cuantă de frumos spiritual. Care acceptă cu seninătate inclusiv detractorii săi. Pasiuni sterile? Domnilor, dacă judecăm astfel, totul este deşertăciune. Pasiunile europeice sunt frumoase prin puritate şi implicare. Adevărul aşteaptă. Numai minciuna se grăbeşte!   Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2010-04-09 22:06:48               "Aici, unde se nasc razboaie pentru stelutze sau pentru un dram mai multa atentzie din partea proprietarului site-ului, aici spui ca nu exista miza?" Pasiune există, dar e sterilă. Şi, mai ales, puerilă. Miza este penibilă: atenţia proprietarului, ca să ce? Adică ţopăim întinzînd degetele ca să ne-asculte Domnu', nu? - Eu, domnu', ştiu eu, puneţi-mă pe mine!   Postat de catre Corneliu Traian Atanasiu la data de 2010-04-09 21:40:58               Da, Stimate M.I.M, dar se stie ca aprox 80% din realitate este, de fapt, perceptia noastra despre ea, nu realitatea in sine. Eu am explicat "perceptia" celor de aici, de pe site :))   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2010-04-09 20:21:36               Tocmai: miza de care pomeniţi, d-nă Veronica Pavel, este fără miză, nu este o miză sui-generis. :)   Postat de catre Mihai Iulian Matei la data de 2010-04-09 20:08:09               Esti chiar atat de sigur, CTA, ca se joaca fara nicio miza? Intr-o lume ca cea de pe Europeea, in care nu banii departajaeaza valorile si in care posteaza oameni care traiesc prin vise, crezi ca nu exista o foarte serioasa miza in joc? Aici, unde se nasc razboaie pentru stelutze sau pentru un dram mai multa atentzie din partea proprietarului site-ului, aici spui ca nu exista miza? Trebuie sa accepti ca aici e alt fel de lume, unde geloziile se pot ivi si dintr-un simplu cuvant adresat unuia mai mult decat altuia.... Iar lupta pentru putere (care putere? Desigur, aceea care exista in sptiul respectiv) e tot atat de crancena ca si in lumea unde valoarea banului e esentiala. Nu cred ca se poate compara lumea reala, materiala, exterioara, cu cea de aici, unde, cand "Se joacă, cu gravitate nemăsurată, pe boabe de porumb, pe nasturi, pe monede expirate în urmă cu cîteva stabilizări", se intra cu toata fortza in regulile acestui joc, cat de imaginar ar fi el! VP.   Postat de catre Veronica Pavel la data de 2010-04-09 20:04:26	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23958 Comentarii: 120087 Useri: 1426
ADMINISTRARE